Foto/video: Filmul acțiunii Picasso – ediția 4-a. Cum am repus pe Arcul de Triumf orașul Budapesta


Actiunea Picasso 4 – De la Bucharest la Budapest de bindiribli

1475969_10202703009607550_2065682258_n

 

1475799_10202703016087712_900263261_n 1476477_10202703020367819_22273356_n 1524909_10202703022207865_811919560_n 1501757_10202703025327943_314551782_n 946079_10202703036568224_1847615434_n 1538732_10202703057528748_1456563878_n 1474458_10202703059368794_1841017415_n 1521382_10202703065768954_1563151453_n 1502550_10202703072329118_1623566436_n 1503915_10202703093849656_657733164_n 1509874_10202703109050036_652886686_n 1491734_10202703140090812_1023149819_n 1486750_10202703144370919_2059523201_n 1530383_10202703081729353_1819543658_n

scurt istoric:

În 4 august 2013 s-au împlinit 94 de ani de la eliberarea capitalei Ungariei de sub jugul regimului bolșevic condus de Bela Kun, odată cu intrarea triumfală în Budapesta a Armatei Române, în frunte cu generalul Gheorghe Mărdărescu.

1 anGeneralul Gheorghe Mărdărescu pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

Anterior intrării oficiale în capitala Ungariei, Budapesta a fost ocupată efectiv cu o zi înainte, în după-amiaza de 3 august, de către 400 de trupe de cavalerie și două mitraliere conduse de generalul Rusescu. Au mărșăluit drept în centrul orașului și au ocupat cazarma Franz Josef, așteptând contra-atacul. În cazarma de peste drum erau 2.000 de soldați unguri iar în tot orașul erau în total circa 6.000 de soldați, plus 2.000 de volutari bolșevici înarmați. Această forță nu a cutezat însă să-i atace pe cei 400 de cavaleriști români.

Conflictul dintre România și Ungaria comunistă începe după terminarea Primului Război Mondial, în noaptea de 15-16 aprilie 1919 cu atacuri ale armatei maghiare, sprijinite de gărzile roșii sau secuiești, asupra unor posturi românești din Transilvania. Scopul acțiunilor militare a fost acela de prevenire a unirii românilor ardeleni cu frații de sânge de dincolo de Carpați. Contra-ofensiva armatei române a fost năpraznică, terminându-se cu intrarea în Budapesta în 4 august. La câteva zile după a căzut și Republica Sovietică Ungară, care dacă ar fi rezistat ar fi devenit un cap de pod pentru propagarea comunismului în Europa centrală și de est.

Armata Română va părăsi Budapesta în 14 noiembrie 1919. Două zile mai târziu intră în oraș amiralul Horthy, care va instaura un regim conservator autoritar și iredentist, chiar revanșard față de români. Armata Română părăsește întreg teritoriul ungar în 25 februarie 1920, la cererea puterilor care au câștigat prima conflagrație mondială. Sursa: FrontPress.ro

ro

4 aug

sursa: frontpress.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *