Ctre

Curtea Constituțional a Romniei

n atenția

Domnului Președinte, Augustin Zegrean

Referitor la Referendumul pentru ”Noua Constituție” din 18-19 Octombrie 2003

Stimate Domnule Președinte,

Doresc s supun atenției dumneavoastr legalitatea actualei Constituții, prin prisma modului defectuos n care s-a desfșurat Referendumul pentru aprobarea acesteia, din 18-19 Octombrie 2003.

Ca orice proces electoral, toate condițiile de desfșurare a Referendumului au fost stabilite anterior inceperii acestuia, printre care și perioada de desfșurare. Conform legii de organizare a Referendumului, aceasta a fost stabilit pentru data de 18 Octombrie 2003, și, la ora nchiderii urnelor, dac nu se prezentau la vot 50% dintre electori, Constituția se considera respins, indiferent de rezultatul voturilor exprimate.

Deoarece neatingerea cvorumului conducea automat la respingerea acesteia, la nivel de cetțean, decizia de a nu participa la Referendum era echivalent cu exprimarea dezacordului faț de constituția propus. Opțiunea de a nu participa la Referendum a fost perfect legal și cu valoare de exprimare a unei opinii faț de subiectul pus n discuție. Din acest motiv, orice influențare a unui cetțean de a participa, sau de a nu participa, la Referendum a fost echivalent cu influențarea opțiunii sale și, per ansamblu, a rezultatului final al Referendumului.

n opinia public de la vremea respectiv, au exista dou curente, pro și contra. Conform estimrilor anterioare Referendumului, cetțenii care erau pentru modificarea Constituției urmau s se prezinte la vot, dar nu erau suficient de mulți pentru a atinge pragul de 50%.

Din acest motiv, curentul anti-modificare, reprezentat de societatea civil patriotic, a solicitat populației s adopte cea mai pragmatic modalitate de a refuza Constituția, anume procedeul boicotrii referendumului.

Din acest motiv, grupul pro-modificare, reprezentat de Guvern și de clasapolitic, și susținut propagandistic și mediatic cu resurse bugetare, a acționat pentru crearea unei APARENȚE DE MAJORITATE, prin atragerea unei prți a oponenților n procesul electoral, doar pentru a suplimenta numrul electorilor susțintori pn la atingerea cvorumului.

Chiar dac aceast strategie era imoral, deoarece ea pclea o parte dintre cei care se opuneau noii Constituții și i folosea la validarea acesteia, ea ndeplinea condițiile legale. Succesul strategiei depindea exclusiv de controlul neoficial al mass-media și de metode de persuasiune abuzive, și de care Guvernul a fcut exces. Ca dovad, televiziunile au transmis ncontinuu ndemnuri patetice ale politicienilor de a se merge la urne și cu aceast ocazie au intrat n mentalul colectiv sintagmele ”urna mobil” și ”referendum cu tombol n supermarket”.

De o importanț vital pentru nțelegerea fenomenului fraudrii Referendumului este prezentarea motivului principal care a generat opoziție faț de noua Constituție. Este vorba despre modificarea cea mai important pe care acesta urma s o genereze n viitor, menționat n articolul 44 lit. B, prin care se ddea posibilitate strinilor s cumpere pmnt n Romnia, ca parte a procesului de aderare a Romniei la Uniunea European.

Era pentru prima oar n istoria Romniei cnd o constituție permitea aceasta și era evident c situația economic urma s avantajeze strinii n cumprarea unor suprafețe semnificative de pmnt, n detrimentul cetțenilor romni. Se creau astfel premisele pentru ”palestinizarea” Romniei, adic pentru transferarea pe baze comerciale a pmntului țrii n controlul altor popoare.

Deoarece refuzul cetțenilor la o asemenea schimbare era instinctual și organic, ntreaga mașin de propagand a Guvernului a avut ca obiectiv obturarea și minimizarea impactului acestui articol.

n ziua Referendumului, 18 octombrie 2003, pe msura apropierii de finalul acestuia, devenise evident c noua Constituție urma s fie respins prin neatingerea cvorului. Cu cteva ore nainte de ora de nchidere a urnelor, n timp ce Referendumul era n derulare, n mod neașteptat, Guvernul a decis ca perioada de desfșurare s fie prelungit cu nc o zi.

Decizia de prelungire nu a avut o justificare tehnic, cum ar fi apariția unui impediment neprevzut pentru participarea cetțenilor la Referendum, iar prin prelungire s se compenseze respectivul neajuns. n mod evident, prelungirea cu nc o zi a perioadei de desfșurare a Referendumului a avut ca unic scop acordarea de timp suplimentar pentru influențarea cetțenilor de a participa la acesta.

n acest mod, CAUZA pentru care a fost modificat una dintre condițiile de desfșurare a Referendumului – perioada de derulare, s-a suprapus cu una dintre condițiile de VALIDARE a rezultatului Referendumului – atingerea cvorumului.

Astfel, motivul exclusiv pentru care au fost modificate condițiile de desfșurare a fost acordarea de facilitți pentru unul dintre grupurile implicate n campania Referendumului, iar acest fapt a fost posibil deoarece acest grup a fost reprezentat de nșiși organizatorii Referendumului!

Consider c, prin faptul c organizatorii Referendumului nu și-au putut pstra imparțialitatea și au efectuat o modificare a desfșurrii Referendumului care a influențat rezultatul n scopul dorit de aceștia, se ndeplinesc condițiile pentru a se declara fraudarea Referendumului și anularea acestuia.

Neamendarea acestei fraude de ctre organismele europene și internaționale, care au dovedit n nenumrate rnduri c sunt sensibile și reacționeaz la abateri mult mai insignifiante, dovedește c a existat o nțelegere ntre clasa politic din Romnia și reprezentanții țrilor, organismelor internaționale și organizațiilor neguvernamentale de profil, care valideaz procesele electorale democratice.Singura explicație pentru faptul c o fraud att de grosier a fost acceptat la nivel internațional poate fi doar existența un interes comun ca Romnia s legitimeze cu orice preț noua Constituție, chiar și cu riscul nerespectrii legii.

Modul n care acest Referendum a fost fraudat și gsește corespondent, ca form și consecințe, n alegerile organizate de comuniști n 1946. Așa cum rezultatul declarat al acelor alegeri a fost folosit ca baz juridic pentru sovietizarea țrii, n mod similar aceast Constituție va fi folosit pentru o alt acțiune anti-național, și anume nstrinarea pmntului țrii.

Faptul c s-a decis prelungirea cu o zi a Referendumului este o dovad c el urma s fie prelungit n continuare, cu nc o zi sau chiar mai multe, pn cnd era atins scopul de a valida noua Constituție.

n alte țri europene dezvoltate, Irlanda de exemplu, n care s-au organizat referendumuri care au fost boicotate sau nu au fost validate de cetțeni, guvernele respective au respectat voința popular și s-au mulțumit s repete acele referendumuri periodic, pn cnd și-au atins scopul.

Se poate spune c decizia de a repeta obsesiv un referendum este ne-etic, sau un abuz de putere, dar sub nicio form nu se poate considera ne-democratic sau ilegal. Referendumul din 2003 din Romnia a fost nc o dovad c nu exist democrație n Romnia și c clasa politic actual urmrește niște interese care sunt strine, sau chiar mpotriva poporului pe care susțin c l reprezint.

Astzi, dup 10 ani, una dintre consecințele grave ale acelui Referendum și face efectul, și anume faptul c Parlamentul a aprobat, n data de 17 decembrie 2013, o lege prin care strinii vor avea voie s cumpere pmnt n Romnia, ncepnd cu 1 ianuarie 2014.

Aparent, aceast lege se impunea ca urmare a procesului de aderare a Romniei la Uniunea European, dar, n realitate, Parlamentul avea opțiunea de a o respinge, conform Constituției. Procesul de aderare este un proces pe termen foarte lung, supus negocierilor, și chiar UE a fost cea care s-a abtut flagrant de la acesta și a refuzat s fac unul dintre pașii importanți la care s-a angajat. Este vorba despre momentul acceptrii Romniei n Spațiul Schengen, programat inițial pentru data de 1 ianuarie 2014, dar pe care o serie de state din UE au decis s l amne unilateral și fr o justificare tehnic.

Este de notorietate declarația președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, fcut la București n noiembrie 2013, prin care a recunoscut c Romnia și ndeplinise la acel moment toate obligațiile și c refuzul statelor membre era datorat exclusiv unei prezumptive anxietți a cetțenilor proprii.

Cu toat c termenul de ”reciprocitate” se folosește obsesiv n tot ceea ce implic relația cu UE, clasa politic din Romnia nu a vrut s țin seama de anxietatea, real de data aceasta, a cetțenilor romni faț de posibilitatea ca strinii s poat cumpra suprafețe ntinse de pmnt n Romnia.

La fel ca la Referendumul din 2003, o dovad a faptului c interesele de a aproba aceast lege, indiferent de voința cetțenilor, o reprezint modul n care presa, la unison, estompeaz mesajele de atenționare a populației faț de consecințele pe care le va genera. Un element politic care are un rol important n deturnarea atenției cetțenilor de la aceast lege o constituie introducerea n agenda public a unei avalanșe de teme ecologice și civice, cum ar fi Roșia Montan și gazele de șist, nsoțite de o abordare mediatic supradimensionat.

Cu toate c exist motive suficiente s se considere c exist un efort concertat la nivel internațional pentru adoptarea acestei legi, singurii care poart responsabilitatea acestui gest, din punct de vedere juridic, moral și politic, sunt parlamentarii care au votat-o.

Deoarece parlamentarii romni nu au avut prevederea de a amna acest moment, așa cum au procedat cei unguri și cei bulgari, aflați n situații similare, consider c acesta este un motiv serios de a pune n discuție nsși baza juridic care a permis parlamentarilor aceast trdare a interesului național, anume Referendumul prin care s-a validat actuala Constituție.

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

M adresez dumneavoastr ca for ce are menirea de a analiza aceast problem din punct de vedere juridic. Cei zece ani scurși nu ar trebui s fie un impediment, pentru c nici cei 50 trecuți de la acapararea puterii de ctre Partidul Comunist printr-o fraud electoral similar, nu au putut șterge dovezile incriminatorii, astfel ca astzi s l declarm ”regim ilegitim și criminal”.

n ncheiere, menționez faptul c chestiunea legalitții Referendumului din 2003 este doar aparent juridic, deoarece consecințele pe care le genereaz Constituția validat prin acesta sunt de ordin politic, cu implicații la nivelul existenței statului romn. Prin urmare, v rog s luați n considerare posibilitatea ca consecințele deciziei dumneavoastr s fie la un cu totul alt nivel dect cel profesional sau instituțional.

Fac acest demers deoarece sunt unul dintre cetțenii care refuz s se lase nșelat de aparența de legalitate a Referendumului din 2003 și, prin urmare,nu recunosc actuala Constituție, pe care o consider ”imoral și criminal din punct de vedere politic”.

Consider c am obligația cetțeneasc de a atrage atenția tuturor forurilor de decizie pentru a opri crima național pe care a svrșit-o Parlamentul n 17 decembrie 2013, dar și de a bloca posibilitatea altor politicieni de a o repeta, folosindu-se de prezenta Constituție.

Cu considerație,

Mihai Tociu – tociu.ro

, , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *