Prin hotrrea nr. 852/14.12.2014 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din Romnia se dispun o seam de modificri ale Statutului profesiei de avocat.

Astzi mi-am propus s analizez doar una dintre noutțile pe care le aduce aceast hotrre: LEGITIMAȚIA DE AVOCAT.

Dup cum bine știți, pn n acest an, avocații din Baroul București aveau un document de legitimare profesional din plastic, inscripționat cu toate datele necesare. n plus, existau elemente de securitate care fceau greu de falsificat un astfel de document (hologram, etc.). Acest document din plastic avea și un cod de bare inclus, astfel c – pentru avocații care din motive de conștiinț sau religie nu doreau s primeasc un document ce conține cod de bare – li se elibera un document n format clasic, de tip carnețel, pe suport de hrtie – model folosit și n multe alte barouri din țar și n prezent. Evident, erai descurajat s ți iei carnet de avocat pe suport de hrtie, prin impunerea obligativitții vizrii carnetului (cu ștampil și semntur de la decan) trimestrial, pe cnd cardul de plastic era emis pe un an ntreg, fr obligativitatea lurii vizei (tactic adoptat de autoritți și n cazul pașapoartelor de cltorie biometrice – cu cip de proximitate – valabile 5 ani – faț de alternativa la acestea – valabile doar un an).

Ei bine din acest an, potrivit hotrrii consiliului UNBR “avocaii definitivi se legitimeaz, n toate cazurile, cu un card prevzut cu cip de proximitate, conform modelului prevzut n contractul de licen ncheiat ntre U.N.B.R. i Consiliul Barourilor Europene (n continuare C.C.B.E.) – n calitatea acestuia de titular al drepturilor privitoare la deinerea i utilizarea cardului european de identitate pentru avocai”.

Singurele detalii cu privire la noul tip de card sunt:

i care va cuprinde n mod obligatoriu, potrivit formatului corespunztor al acestuia, cel puin urmtoarele meniuni:

. Uniunea Naional a Barourilor din Romnia – U.N.B.R.,

. sigla U.N.B.R.,

. baroul,

. numele, prenume, fotografia i titlul profesional al avocatului;

. numrul cardului corespunztor codului unic al avocatului din sistemul de eviden oficial al avocailor denumit „Tabloul naional al avocailor”;

. data nscrierii n barou ;

data definitivrii n profesie;

. durata de valabilitate, care nu poate depi 5 ani de la data emiterii.

n spaiul de deasupra fotografiei de pe faa 2, se aplic de ctre baroul n tabloul cruia este nscris avocatul, viza anual, sub form de timbru holografic, cu inscripia „Vizat ….” (se indic anul) i care atest c avocatul este nscris n Tabloul avocailor cu drept de exercitare a profesiei din barou, n anul pentru care s-a aplicat viza.

Aplicarea vizei anuale se face dup verificarea ndeplinirii condiiilor prevzute de lege, de statutul profesiei i de hotrrile consiliului baroului.

La eliberarea cardului, se va achita de ctre avocat suma necesar confecionrii i implementrii sistemului informatic de gestionare a acestuia, care a fost avansat de ctre U.N.B.R.

Modelele de legitimaie vechi aflate n circulaie i care sunt n vigoare potrivit vizelor aplicate de ctre barou, sunt valabile pn la data nlocuirii lor cu formele de legitimaie prevzute de prezenta hotrre. n cazul Barourilor Bucureti, Dolj i Ilfov, data limit prevzut pentru nlocuirea modelelor de legitimaie vechi aflate n circulaie va fi stabilit prin hotrrea consiliului baroului.

Recapitulnd un pic informația, aflm de fapt c noul tip de card va fi inscripționat vizibil (faț verso) cam cu aceleași informații ca și pn n prezent, ns cu dou mari diferențe: durata de valabilitate – care nu va ma fi de un an, ci de 5. Și cipul de proximitate.

Chestiunea cipului de proximitate este una delicat, cci acest “amnunt” aduce schimbri mult mai mari dect ar prea la prima vedere.

Aaliznd “motivația” introducerii acestui “element” de dcor – cum l consider unii colegi insufficient informați, aflm tot din hotrrea consiliului UNBR c cipul de proximitate constituie o cerinț obligatorie pentru cardul “european” de avocat. Oare așa s fie ? mi amintesc de legitimațiile colegilor avocați din Ungaria, Franța și Italia, care nu aveau nici un cip inclus. Dar poate greșesc eu și nu m-am uitat bine…

n fine din discuțiile avute pe holurile instanțelor cu unii colegi avocați – despre noul document de legitimare profesional – m-a surprins lipsa de viziune de ansamblu a acestora, obtuzitatea n fața consecințelor pe termen lung ale acceptrii unui astfel de document profesional și, cel mai grav – lipa de informare și mai ales, de curiozitate.

Se presune (n teorie !) c avocatul este o categorie de om aparte, care judec lucrurile prin prisma legislației – cu care ar trebui s fie la curent, fiind servit n acest demers de o logic imbatabil. Cu regret afirm c nu am regsit nimic din toate acestea la majoritatea colegilor cu care am discutat, motiv pentru care am simțit nevoia s scriu acest articol.

Un prim aspect care m-a frapat este acela al CONSECINȚELOR includerii pe documentul de legitimare profesional – al cipului de proximitate. n primul rnd se pune ntrebarea

 

CE ESTE UN CIP DE PROXIMITATE ?

 

Cipul de proximitate este un microcip incorportat n materialul documentului, dotat cu o anten incorporat fiind emitor i receptor de frecvențe radio. Circuitul antenei funcționeaz ca un receptor pasiv, antena alimentnd cipul cu tensiuni voltaice minuscule prin fenomenul de inducție electromagnetic – n prezența unui cmp electric. Stimulat de prezența cmpului electric, cipul emite pe o anumit frecvenț un “rspuns” sub forma unui semnal emis prin intermediul aceluiași circuit de tip anten, semnalul putnd fi citit de la o distanț ce variaz n funcție de puterea cmpului electric ce stimuleaz “antena” aferent microcipului.

S-au fcut teste ce demonstreaz c un astfel de document cu cip poate fi “citit” – n condiții optime – cu decodoarele “oficiale” de la o distanț de cțiva metri. Avem banalul exemplu al etichetelor “inteligente” de pe produsele din magazine (bazate pe aceeași tehnologie RFID), care declanșeaz alarma n cazul n care sunt detectate de senzorii de la ieșirea din magazine.

Mai nou, și telefoanele de tip smartphone de ultim generație au inclus funcția NFC (near field communication) prin care pot “citi” astfel de microcipuri cu tehnologie RFID (Rafio Frequency Information Device).

n prezent, n București, cartelele de tip RATB folosesc astfel de cipuri RFID. De asemenea regsim aceeași tehnologie n pașapoartele electronice și cardurile bacare de tip smart cu tehnologia contactless.

Se preconizeaz c din luna aprilie a acestui an, se vor implementa și noile crți de identitate electronice pentru populație avnd inserate aceleași microcipuri RFID.

 

CARE SUNT PROBLEMELE ACESTOR NOI TEHNOLOGII ?

 

  1. SECURITATEA DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR CU CARACTER PERSONAL. CONCEPUL DE INTIMITATE (PRIVACY).

 

Diferența major dintre un document cu cip RFID și unul fr, este aceea c cipul RFID naște posibilitatea “citirii” de la distanț a datelor nscrise n el, fr acordul posesorului. Se preconizeaz c n viitor vor exista cititoare de RFID de tipul celor de la ieșirea din magazine, care vor “citi” automat cipul aflat asupra unei persoane la momentul n care aceasta intr sau iese din sau ntr-un anumit spațiu (Tribunal, Parchet, instituție public, etc.), ne-mai-fiind necesar scoaterea documentului din buzunar.

n aceste condiții, conceptul de intimitate al posesorului de RFID tinde s dispar complet, acesta putnd fi urmrit pretutindeni de ctre cei ce dețin controlul asupra acestei tehnologii.

 

  1. CE DATE CONȚINE CIPUL ȘI CUM POT FI ACCESATE/MODIFICATE ?

 

Din pcate, consiliul UNBR nu a gsit e cuviinț s informeze și pe destinatarii noilor documente cu privire la conținutul informațional al acestor cipuri de proximitate respectiv: ce date vor fi nscrise n el (dac conțin date din categoria celor protejate de lege, cu caracter personal), dac acestea vor fi sau nu criptate, care sunt persoanele sau autoritțile care vor avea acces la citirea acestor date. Cum, cine, n ce condiții și cu ce tehnologie se poate modifica conținutul datelor de pe cip ?

n calitate de avocați, care ar trebui s avem, sau pretindem c avem o cunoaștere a legislației peste media populației – nu putem ignora aceste aspecte de ordin legal.

Astfel, art. 31 (1) din Constituie prevede c „dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.” Cu att mai mult, avocatul are dreptul de a cunoate, oricnd dorete, care sunt datele despre persoana sa, cuprinse n coninutul documentului su de legitimare profesional. Limitarea, ngrdirea accesului acestuia la datele de pe cipul inserat n documentul su de identificare, existena posibilitii de inserare i/sau modificare a acestor informaii fr tirea sau controlul posesorului documentului constituie o nclcare flagrant a dreptului prevzut de art. 31 din Constituia Romniei.

Aceste drepturi sunt reinute n mod expres i n din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date cu toate componentele i atributele unui astfel de drept: Dreptul de acces la date (art. 13), Dreptul de interventie asupra datelor (art. 14), Dreptul de opozitie la nscrierea unor date (art. 15).

Redau dispoziiile din Legea nr. 677/2001, care demonstreaz clar incompatibilitatea acestora cu prevederile hotrrii UNBR:

Art. 4 (1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrarii trebuie sa fie:
c) adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate;

Art. 5.(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.

Art. 8. (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:
a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau
b) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.

Conditiile transferului in strainatate al datelor cu caracter personal

Art. 29. (1) Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat.
(2) Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.
(3) In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.
(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul.
(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) nu se aplica daca transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni.
(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.

Situatii in care transferul este intotdeauna permis

Art. 30. Transferul de date este intotdeauna permis in urmatoarele situatii:
a) cand persoana vizata si-a dat in mod explicit consimtamantul pentru efectuarea transferului; in cazul in care transferul de date se face in legatura cu oricare dintre datele prevazute la art. 7, 8 si 10, consimtamantul trebuie dat in scris;
b) cand este necesar pentru executarea unui contract incheiat intre persoana vizata si operator sau pentru executarea unor masuri precontractuale dispuse la cererea pesoanei vizate;
c) cand este necesar pentru incheierea sau pentru executarea unui contract incheiat ori care se va incheia, in interesul persoanei vizate, intre operator si un tert;
d) cand este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apararea nationala, ordinea publica sau siguranta nationala, pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie, cu conditia ca datele sa fie prelucrate in legatura cu acest scop si nu mai mult timp decat este necesar;
e) cand este necesar pentru a proteja viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanei vizate;
f) cand intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informatii care pot fi obtinute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.

ntruct comunicarea datelor cu character personal prin tehnologa cipului de proximitate intr in categoria comunicațiilor electronice, sunt incidente și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice – care prevd garantarea confidențialitții comunicrilor:

„(1) Confidentialitatea comunicarilor transmise prin intermediul retelelor publice de comunicatii electronice si a serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului, precum si confidentialitatea datelor de trafic aferente sunt garantate.
(2) Ascultarea, inregistrarea, stocarea si orice alta forma de interceptare ori supraveghere a comunicarilor si a datelor de trafic aferente este interzisa, cu exceptia cazurilor urmatoare:
a) se realizeaza de utilizatorii care participa la comunicarea respectiva;
b) utilizatorii care participa la comunicarea respectiva si-au dat, in prealabil, consimtamantul scris cu privire la efectuarea acestor operatiuni;
c) se realizeaza de autoritatile competente, in conditiile legii.
(3) Prevederile alin.(1) si (2) nu aduc atingere posibilitatii de a efectua stocarea tehnica necesara, in scopul transmiterii comunicarii, in conditiile respectarii confidentialitatii.”.

 

3. SNTATEA POSESORULUI

 

Exist numeroase studii de specialitate care au demonstrat impactul negativ asupra sntii al microcipurilor purtate foarte aproape de corp. n condiiile n care microcipul incorportat n document nu este unul intert, ci este emitor i receptor, fiind dotat cu o anten incorporat n documentul de identificare, apreciem c se impunea efectuarea unui studiu medical privind impactul asupra sntii persoanelor, n condiiile n care un astfel de document este purtat foarte aproape de corp.

Aa cum a relevat i studiul efectuat de Associated Press, implanturile cu microcipuri testate pe animale de laborator au produs cancer – conform dr. Katherine Albrecht, expert n probleme de securitate personal – privacy expert i vechi oponent al implementrii cipurilor.

Potrivit Associated Press, o serie de studii care se ntind pe o perioad de 10 ani au artat c oarecii i obolanii injectai cu celule transmitoare au dezvoltat tumori maligne cu cretere rapid, care s-au dovedit letale n 1 din 10 cazuri. Tumorile au aprut n esuturile din jurul microcipurilor i deseori au crescut pn la acoperirea complet a sistemului, susin cercettorii.

Albrecht a aflat despre legtura dintre microcipuri i cancer cnd proprietarul unui cine care murise din cauza unei tumori cauzate de un cip le-a contactat pe ea i pe Liz McIntyre, mpreun cu care a semnat cartea “Cipuri-spioni”. Apoi Albrecht a gsit studii medicale dovedind legtura dintre implantul cu microcipuri i cancer i n cazul altor animale. nainte ca ea s le aduc n atenia Associated Press, studiile au fost necunoscute ateniei publice.

Dup o investigaie de patru luni, jurnalitii Associated Press au descoperit mai multe documente care artau legtura dintre cancer i implantul cu microcipuri. O parte dintre aceste documente au fost publicate nainte ca Applied Digital Solutions – compania mam a VeriChip – s cear acordul FDA (Food and Drug Administration – o agenie din domeniul medical din SUA) pentru a pune pe pia implanturile pentru oameni. Compania VeriChip a obinut aprobarea FDA n anul 2004, sub supravegherea secretarului de stat al Departamentului Sntii din SUA, pe atunci Tommy Thompson, care ulterior a primit un post de conducere n companie.

Potrivit politicii FDA, era responsabilitatea firmei VeriChip s aduc n atenia FDA cercetrile medicale care au semnalat efectele nocive ale acestei tehnologii, dar directorul VeriChip, Scott Silverman, pretinde c nu au tiut despre astfel de cercetri.

Albrecht i-a artat scepticismul c o companie ca VeriChip, avnd drept preocupare major implantul cu microcipuri, nu ar fi fost informat despre studiile relevante din domeniu. “Ar fi o neglijent din partea domnului Silverman s nu tie despre aceste cercetri. Iar dac tia despre astfel de studii, cu siguran a avut un motiv s nu le divulge”, spune Albrecht. “Dac FDA ar fi tiut de legtura dintre microcipuri i cancer, poate nu ar fi aprobat niciodat produsele companiei lui Silverman”.

n condiiile n care n Romnia nu s-a efectuat un studiu de specialitate asupra impactului, apreciem ca periculaos și potențial duntoare sntții inițiativa inserrii cipurilor RFID n documentele de orice fel ale romnilor.

4. ASPECTE DE ORDIN ETIC/RELIGIOS

 

Anii trecuți a avut loc o dezbatere ampl att n pres ct i n rndurile credincioilor din mai multe confesiuni recunoscute de lege – n frunte cu Biserica Ortodox Romn, pe tema afectrii drepturilor pe criterii de contiin i religie – din perspectiva introducerii documentelor de identificare cu cipuri de proximitate.

E binecunoscut faptul c, anterior, n chestiunea pașapoartelor biometrice, n comunicatul e pres publicat pe site-ul oficial al Patriarhiei Romne, n legtur cu problema paapoartelor biometrice, se arat c „n vederea formulrii unui punct de vedere oficial n cadrul edinei Sfntului Sinod din zilele de 25-26 februarie 2009, Patriarhia Romn a solicitat Direciei Paapoarte din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor lmuriri privitoare la paapoartele biometrice i n ce msur datele cuprinse n acestea nu aduc atingere libertii i demnitii persoanelor umane.”

Precizm c i Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului, n art. 10, consfinete dreptul persoanei la libertatea de contiin i religie.

n condițiile n care aceast tehnologie ce pare s ne invadeze documentele de identificare se apropie tot mai mult de profeția din Apocalipsa Sfantului Ioan Teologuldespre semnul fiarei:

Capitolul 13

16. i ea i silete pe toi, pe cei mici i pe cei mari, i pe cei bogai i pe cei sraci, i pe cei slobozi i pe cei robi, ca s-i pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe frunte.

17. nct nimeni s nu poat cumpra sau vinde, dect numai cel ce are semnul, adic numele fiarei, sau numrul numelui fiarei.

18.Aici este nelepciunea. Cine are pricepere s socoteasc numrul fiarei; cci este numr de om. i numrul ei este ase sute aizeci i ase.

 

n aceste condiții, este firesc s fie luat n calcul posibilitatea refuzrii acestei tehnologii de ctre unii avocați, pe criterii de conștiinț sau religie, precum s-a procedat și n trecut cu vechile legitimații de avocat.

 

N PLUS, exist o serie de ntrebri la care UNBR nu a dat nc un rspuns:

1. Care sunt caracteristicile (aprobate prin lege) ale documentului electronic romnesc – carte de avocat european – (tip de memorie, tip de criptare, model de RFID utilizat, rolul microchip-ului n gestionarea informaiilor, cte nivele de securitate s-au proiectat pentru protecia informaiilor, cum se poate proteja informaia la distrugere sau suprascriere)?

2.Care sunt standardele europene i naionale care au stat la baza proiectrii arhitecturii interne a acestui document, n formatul actual, cuprinznd mediu de stocare electronic a datelor?

3.Care este instituia investit cu protecia i accesul la datele nscrise n noile acte cu mediu de stocare electronic a datelor?

4.Ce instituie i la ce nivel are dreptul de actualizare i/sau modificare a informaiilor coninute n mediile de stocare electronica a datelor cuprinse in crțile de identitate (Dispozitiv de Identificare prin Radiofrecven DIRF (RFID) sau altceva). n acest caz este inclus, ca etap obligatorie, i acordul prealabil al posesorului documentului?

5.Care este procedura de supraveghere a autoritilor cu privire la corectitudinea utilizrii informaiilor stocate pe microchip-uri n scopul strict al identificrii persoanei?

6.Care este procedura de auditare a autoritilor privind utilizarea corect a informaiilor stocate? Cine face auditul acestor autoriti? Cine asigur auditarea nivelului de criptare a documentelor i a metodologiei folosite ?

7.Care este actul normativ ce prevede sancionarea instituiilor cu atribuii n materie, n cazul nclcrii normelor de utilizare a informaiilor stocate n microchip?

8.Care este garania c vor fi respectate prevederile art. 7 din Legea 248/2005 modificat prin OUG 207/2008 privind regimul de circulaie al cetenilor romni n strintate?

9.Care este modalitatea de achiziie a echipamentelor i serviciilor aferente implementrii sistemului de emitere a cardurilor de avocat cu cipuri de proximitate ?

10.Care este istoricul modalitii de achiziie a echipamentelor i serviciilor aferente implementrii sistemului de emitere a crților de identitate electronice (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, punctaje tehnice acordate, etc.) i care sunt criteriile care au stat la baza declarrii ctigtorului. Totodat, care sunt costurile implementrii noilor acte cu cip de proximitate i de unde provin fondurile necesare?

11.Ce studii de vulnerabilitate i risc exist asupra mediilor de stocare a informaiilor electronice sau a softurilor de scriere a noilor acte de identitate profesionale cu cip de proximitate?

12.Care este standardul internaional aplicat n Romnia privind funcionarea sistemelor care lucreaz cu date personale?

13.De la ce distan pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaiilor electronice din documentele de identitate utiliznd dotarea actual a autoritilor din Romnia?

14. De la ce distan pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaiilor stocate electronic din documentele de identitate profesional utiliznd tehnologia existent la nivelul autoritilor din rile membre ale UE i SUA?

15.Sunt garantate urmtoarele cerine de confidenialitate i securitate a informaiilor cu caracter personal? Cum?
a. sistemul s permit doar identificarea persoanei prin citirea informaiilor de pe document (inscripionate sau coninute n mediul/dispozitivul de stocare a informaiilor electronice), dar nu i nregistrarea lor pentru utilizarea ulterioar (de ex.: cei care citesc documentul de identitate – nu pot salva informaiile pentru o utilizare ulterioar n orice alt scop);
b. sistemul s permit interogri (cercetarea bazei de date) doar persoanelor autorizate i s se poat extrage informaii (prin orice mijloc – imprimare, tiprire etc.) numai aferente persoanelor autorizate.

16.Care este temeiul legal potrivit cruia posesorul poate s verifice daca informaiile inscripionate pe documentul de identificare profesional – i cele stocate n mediile/ dispozitivele de stocare a informaiilor electronice sunt identice i c nu exist informaii suplimentare nelegale sau pentru care nu i-a dat acordul n scris.

17.Care este procedura legal privind consimmntul posesorului documentului n cazul modificrii informaiilor din mediul/ dispozitivul de stocare a informaiilor electronice?

18.Care este fundamentarea juridic i/sau tehnic potrivit creia o memorie pasiv, cu rol de stocare a informaiilor, n formatul clasic, nu a fost considerat ca suficient pentru a fi inclus n documentul de identitate profesional?

19.Care este actul normativ n temeiul cruia se impune inserarea n cuprinsul documentului de identificare profesional i CNP-ul posesorului alturi de toate celelalte informaii?

 

20.Care este procedura legal prin care posesorul documentului poate verifica informaiile coninute n dispozitivul de stocare a informaiilor electronice ?

21. A fost consultat Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu privire la introducerea mediului/dispozitivului de stocare electronic a datelor cu caracter personal ale persoanei? n acest sens, exist un act oficial n care s fie exprimat poziia acestei autoriti fa de noile reglementri legislative privind documentele de identificare profesional ?

Cred c firesc ar fi ca UNBR-ul s rspund la toate aceste ntrebri, s mai ales s dea dovad de transparenț decizional, supunnd dezbaterii publice și consultrii – proiectele decizionare cu un astfel de impact.

Att eu ct și alți colegi avocați am solicitat decanului Baroului București, s ne elibereze pe motive de conștiinț și religie – legitimații de avocat FR CIP DE PROXIMITATE. Rmne de vzut care va fi rspunsul decanului Baroului București.

Dezbaterea asupra subiectului abia a nceput – și rmne deschis.

ALTERNATIVE LA CIPUL DE PROXIMITATE

O alternativ excelent la cipurile de proximitate ar fi tehnologia de tip QR. Aceast tehnologie deja larg-folosita in Japonia care se cunoaste sub numele de QR Codes. In pricipiu este un cod de bare cu citire in 2 dimensiuni.

QR Codes – un sumar al caracteristicilor de interes pentru utilizarea lor in locul microcipului:

  1. Capacitate:
    1. poate stoca 7,089 caractere numerice. cu alte cuvinte daca s-ar folosi DOAR numere ca si cheie primara in baza de date, utilizand QR Codes, putem stoca 10 la puterea 7089 dosare. Pentru comparatie, populatia actuala a globului la data 08/01/09: 6,774,705,647, deci un numar de ordinul 10 la puterea 9.
    2. poate stoca 4,296 caractere alfanumerice.
    3. din 1. si 2. putem deduce ca am putea folosi 20 de caractere numerice pentru cheie primara si alte vreo 4,200 caractere alfanumerice pentru orice alte informatii care le dorim inscrise in Codul QR. In plus putem compacta aceste informatii cu algoritmul ZIP daca chiar dorim sa avem la dispozitie mult mai mult spatiu de stocare. (Compactarea nu este recomadata din punctul de vedere al transparentei informatiei afisate de cod.)
  2. Transparenta si verificabilitate:
    1. Algoritmul de citire si scriere al Codurilor QR este informatie publica: citire – proiectul zxing scriere – proiectul google charts
    2. Oricine poate verifica datele inscrise pe codul QR folosind un simplu scaner sau webcam sau chiar calculare directa cu hartie si creion
  3. Dreptul la intimitate:
    1. codurile QR se pot citi doar folosind lumina vizibila si doar daca actul este prezentat in linie neobstructionata de citire (daca actul nu este prezentat, el nu poate fi citit)
  4. Toleranta la defecte:
    1. in caz de dificulatate de citire sau distrugere partiala a codului unele informatii pot fi recuperate
    2. informatiile citite se verifica prin algoritmul de citire, ceea ce duce la o auto-corectare a multor erori de citire

Avantaje fata de tehnologia RFID:

  1. Transparenta:
    1. nimeni nu poate introduce informatii neperceptibile in documentul cu QR code. daca codul se re-imprima, el poate fi verificat de catre detinator (totalitatea informatiilor de pe el citita cu un simplu webcam).
  2. Intimitate:
    1. nimeni nu poate citi de la distanta Codul QR. actul cu un asemenea cod trebuie prezentat de catre detinator pentru citire in mod voluntar.

Avantaje fata de codurile de bare:

  1. Probleme de constiinta:
    1. Codurile QR nu contin pe 666 asa cum o face standardul EAN 13 de coduri de bare (pe larg folosit in Europa)
  2. Capacitate:
    1. EAN 13 are o capacitate de 13 caractere numerice, QR Code poate stoca 7089 caractere numerice

 

Voi ce ați alege ?

Avocat Mihai Rapcea

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *