obamaAtt Kennedy, ct și Obama s-au evidențiat net atunci cnd le-a venit vremea s devin președinți ai Statelor Unite. Kennedy a fost primul președinte catolic, ntrerupnd un lung șir de președinți, format din 30 de anglo-saxoni protestanți, 3 de origine olandez (Van Buren și cei doi Roosevelt) și doi germani sau elvețieni germani (Hoover și Eisenhower). S recunoaștem c nu-i puțin lucru!

Nu de team c aș putea fi considerat rasist, ci din dorința nețrmurit de a fi imparțial, trebuie s admit c Obama, devenind primul afro-american președinte al Statelor Unite, l-a ntrecut. Monopolul președinților albi a fost desființat nu de un afro-american de rnd, ale crui rdcini sunt nfipte de generații n pmntul american, ci de unul aparte, un kenyan de etnie luo. Și dac Barack Obama senior, dup un doctorat obținut la Harvard, s-a ntors acas, n Kenya, tot dup un doctorat obținut la Harvard, juniorul a ajuns la Casa Alb. Este primul membru al etniei luo care se instaleaz n Biroul Oval.

obama paceCnd vine vorba ns de Premiul Nobel, Obama se evidențiaz de unul singur. n timpul primului su mandat, Obama a primit Nobelul pentru Pace pentru, spunea președintele Comitetului Nobel,„eforturile extraordinare de ndreptare a diplomației și a cooperrii ntre popoare”.

Dac Jimmy Carter, care a depus strdanii notabile pentru ncheierea istoricului acord de pace ntre Egipt și Israel, a trebuit s aștepte 24 de ani pentru a intra n posesia lui, Comitetul Nobel n-a ezitat deloc atunci cnd a fost vorba de Barack Obama. Președintele american a primit onorantul premiu dup doar 8 luni și 20 de zile de la intrarea sa n Casa Alb. n privinț lui Bill Clinton – cel care a mediat att memorabilul acord de la Camp David, dar a fcut posibil și istorica strngere de mn ntre Yitzhak Rabin și Yasser Arafat – Comitetul Nobel mai reflecteaz nc și acum. Așadar, dac John Kennedy se prezint onorabil n fața lui Obama, puși alturi de acesta, Carter și Clinton se retrag, rușinați, ntr-unul din conurile de umbr ale istoriei.

obamaBarack Obama i-a depșit pe toți predecesorii lui și n ceea ce privește deficitul financiar american. Dac n timpul lui George Bush deficitul atinsesese cifra de 9 trilioane $, motiv ce l-a fcut pe Obama s-l eticheteze pe Bush drept„anti-patriot”, și s promit totodat reducerea deficitului cu 50% n patru ani, dup primii„4 ani Obama”deficitul atinsese 20 trilioane $ fr ca nimeni s remarce ceva suspect la patriotismul președintelui democrat.

n vreme ce Ronald Reagan glumea pe seama deficitului, nainte de a-l reduce complet –„Nu m sperie deficitul! E destul de mare ca s-și poarte singur de grij”-, Obama a luat drept bune vorbele marelui su predecesor și, cu seriozitate și curaj, a lsat deficitul s creasc singur cu cheia de gt. Nici Ronald Reagan nu a scpat de concurența acerb a lui Barack Obama. Reagan a fost președintele care, n 1984, n timpul luptei ce a declanșat-o mpotriva comunismului, a deschis la Vatican prima ambasada american, gestul su reliefnd nu numai importanța Sfntului Scaun n relațiile internaționale, ci și pe cea a parteneriatului cu marele pap, Ioan Paul al II-lea.

Zemanta Related Posts ThumbnailPreședintele american, Barack Hussein Obama.

n 2013, n timpul luptei sale mpotriva terorismului, Obama a dispus nchiderea ei. De ce? Pentru c, trecnd n revist securitatea ambasadelor americane dup atacul terorist asupra consulatului american din Benghazi, Departamentul de Stat a ajuns la concluzia c ambasada de la Vatican nu este deloc sigur. Astfel, Obama nu s-a mulțumit numai s declare, n repetate rnduri, c Al-Qaeda aparține trecutului, dar și-a regndit strategia, identificnd simultan și un nou obiectiv. Nu putea rmne fr adversar n confruntarea cu terorismul mondial.

Ni-i putem imagina pe nalții cardinali ncinși cu centuri ncrcate cu explozibili, asaltnd ambasada american de la Vatican, cu crucea ntr-o mn și kalașnikovul n alta, n timp ce clugri n sutane o incendiaz trgnd asupra ei cu lansatoare portabile? Nu. n schimb, Obama, da!

Mult vreme s-a crezut c Richard Nixon, acest malefic personaj politic druit mai degrab cu virtuți de agent secret dect cu calitți de președinte, va rmne veșnic singur, țintuit la stlpul infamiei de mass-media și opinia public american datorit „afacerii Watergate”. Nu l-au putut salva nici demisia, nici cuvintele de pocinț rostite („Sunt un escroc”). N-a avut rival pn cnd a ajuns Obama la Casa Alb.

obama merkel„Scandalul PRISM”,„scandalul IRS”,„scandalul Associated Press”, scandalul„Mobilul lui Merkel”. Adic: supravegherea electronic a tuturor americanilor; Fiscul american implicat (lucru recunoscut n cele din urm) n hrțuirea declanșat, de fapt o adevrat vntoare, mpotriva a 75 grupri de opoziție apropiate de mișcarea conservatoare Tea Party; Agenția de pres american Associated Press denunțnd public, la rndul ei,„o intruziune masiv și fr precedent”a Departamentului de Justiție – peste 100 de ziariști fiind spionați și monitorizați on-line; National Security Agency descoperit c monitorizeaz de cțiva ani telefonul mobil al cancelarului german Angela Merkel! Sau, cum ar spune Obama:„Yes, we can!”.

Oricum, ru cu ru, dar nemaifiind supravegheat de Obama, Merkel a czut la schi. Tot e bine! Cnd spun asta m gndesc la rușii care, nesupravegheați de Putin, cad rpuși n lifturile și scrile blocurilor, sau se apuc s bea, n loc de votc, ceai cu poloniu prin barurile londoneze, precum decedatul Alex Litvinenko.

Puțini au nțeles atunci mesajul vorbelor profetice rostite de Obama imediat dup anunțarea rezultatelor alegerilor din 2008:„Schimbarea a sosit n America!”. Acum au nteles toți cum st treaba cu schimbarea: președintele nu-și d demisia, nu recunoaște c este un escroc și, binențeles, nu este criticat, acuzat, stigmatizat și crucificat pentru c, odat ajuns la putere, si hrțuiește adversarii politici și spioneaz, fr discriminare, aliații NATO, media și proprii cetțeni.

Prin urmare, Nixon și stlpul su imaginar au rmas tot singuri. Deep Throat, Washington Post, Bob Woodward și Carl Bernstein n-au mai avut urmași. Obama afl astfel ce bine e dac nu ești un președinte republican. S recunoaștem totuși c pe lng Obama, Nixon pare azi un octogenar, ex CIA, aflat„n misiune”n Hyde Park, mpreun cu doi foști buni colegi, Parkinson și Alzheimer.

n 1963, Onyango Okech Obama, unchiul președintelui, aintrat pe teritoriul Statelor Unite cu o viz de student. Dup ce viza i-a expirat, a decis s rmn clandestin n America, n ciuda ordinelor de expulzare. n timp ce nepotul su și lua doctoratul n drept la Harvard, el nclca legea american. Chiar și dup ce nepotu’ a ajuns președinte, a continuat s o fac. A nclcat-o mult timp, pn cnd, prins conducnd sub influența alcolului și arestat, le-a spus polițiștilor:„Cred c trebuie s sun la Casa Alb”.

Nu știu dac i-a rspuns chiar nepotu’, dar este sigur c judectorul Leonard Shapiro, care i-a nmnat cartea verde, l-a felicitat și i-a spus cu o ntrziere de 50 de ani:„Welcome to America!”.

Nu mai conteaz c Barack Obama nu-și pomenește unchiul n cartea autobiograficDreams from my father– lucrare semnat de el și scris de bunul su prieten, fostul terorist din Weather Underground, Bill Ayers –, deși a fost gzduit de acesta luni bune n perioada studenției. Doar n-am fi vrut ca președintele s-și demaște ruda clandestin n paginile ei. Important rmne momentul ncrcat de emoție cnd președintele american și-a cunoscut, n sfrșit, ruda apropiat.

obamaUn președinte cu multe umbre n trecutul su.

Dac ar avea timp, dar n-are, Hollywood-ul ar putea scoate o producție trznet cu subiectul sta sau cu oricare altul, pentru c atunci cnd vine vorba de subiecte pentru scenarii de suspans nominalizate la Oscar sau investigații jurnalistice cu mare impact mediatic, persoana președintelui Obama se dovedește a fi o surs inepuizabil de fapte și lucruri șocante. n aceast privinț, niciun președinte american nu l poate egala, cu att mai puțin depși. Pentru a nețelege asta, trebuie numai s i privești cu atenție certificatul de naștere afișat pe site-ul Casei Albe, așa cum a fcut-o șiavocatul american Richard R. Silverlieb.

Afli astfel c Barack Obama este primul președinte american care s-a nscut la o maternitate (Kapiolani Maternity& Gynecological Hospital) ce nu exista n momentul fericitului eveniment. Instituția a fost nființat n 1978, cnd„nou nscutul”avea djà 17 ani! De asemenea, locul unde a aprut pentru prima dat termenul de„afro-american”se afl pe certificatul de naștere al lui Barack Hussein Obama cu toate c, n 1961, persoanele de culoare nc mai erau numite„negri”. El a nceput s fie folosit pentru desemnarea rasei persoanelor de culoare de-abia dup 1980.

Afli cu surprindere și c tatl președintelui s-a nscut ntr-o țar care nu exista n 1961… Kenya, East Africa! Deși Kenya a fost creat n 1964, la 3 ani dup nașterea lui Obama și la 28 de ani dup nașterea tatlui su, ea numindu-se pn atunci„British East Africa Protectorate”, certificatul de naștere emis n 1961 o menționa djà. Dar nu trebuie s ne pierdem n hțișul nimicurilor.

Dac tot a venit vorba de tatl președintelui – despre care Barack Obama jr. (sau Bill Ayers, tot aia este) scria cu mndrie nDreams from my Fatherc a fost combatant n cel de al doilea rzboi mondial -, constatm c dac acesta avea, conform aceluiași certificat, 25 de ani n 1961, suntem puși n fața unui caz de precocitate razboinic ieșit din tipare. Poate așa se explic și de ce Obama a luat Premiul Nobel dup doar 8 luni și 20 de zile.

Gurile rele afirm ccertificatul de naștere al președintelui Obama ar fi fals; s-a fcut chiar și o anchet pe tema asta. Pentru ca mainstream media american nu spune nimic, nseamn c certificatul este n regul. Oricum, Loretta Fuddy – funcționara din Hawaii responsabil cu publicarea certificatului de naștere buclucaș – a murit de curnd ntr-un accident de avion, fiind de altfel și singura victim.

Nu mai am de gnd s mai zbor cu avionul, dar mi mrturisesc ndoiala c certificatul de naștere ar fi fals. Cred mai degrab c el este rezultatul erorilor comise de un funcționar, neglijent și vizionar, care n-a realizat c peste decenii greșeala sa l va pune pe posesorul actului, ajuns președinte al Statelor Unite, n dificultate. Totul s-a coroborat cu lipsa de atenție a prinților faț de o bucațic de hrtie, nu și faț de copil.

Aceeași prere o am și despre cardul de asigurri sociale al președintelui. Deși rezident al statului Hawaii, Obama are un card de asigurri sociale cu un numr specific statului Connecticut, unde Obama nu a stat niciodat. Și pentru c nimeni nu mai are dubii cObama este rezident al Connecticut-ului, așa cum Putin este rezident n Nebraska, cardul, ca și alte informații personale, a fost secretizat.

Nu nțeleg nevoia unora de transparenț cu orice preț atunci cnd este vorba de persoana președintelui Obama pentru c nu conteaz dac președintele este musulman cum spun unii, sau creștin cum spune el. Nu conteaz nici dac are dou cetțenii (american și kenyan) sau trei, cu cea a tatlui adoptiv, indonezianul Soetero. Oricum, pn la el toți președinții americani au avut doar una.

Tot așa, e lipsit de importanț e și faptul c ar fi fost nscris la dou universitți ca student strin și nu american. Are publicate și dou crți pe care le-a semnat el și le-au scris alții, și totul este n regul. Nu mai conteaz c mulți, amintindu-și de președinția lui Obama, se vor gndi tardiv la „vorba” marelui comic Groucho Marx:„Am petrecut cu toții o sear minunat. Dar n-a fost aceasta”.

Ceea ce este cu adevrat important de reținut este c președintele Barack Obama va rmne n istoria real, cea de pe Wikipedia și cea scris de media și de filmele Hollywood-ului (istoria cunoscut de toți), ca un mare președinte și un mare democrat.

De Bogdan Calehari –In linie dreapta

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *