Citeam deunzi despre un fenomen absolut aberant – din sistemul bancar romnesc – citez dintr-o circular a Bncii Naționale a Romniei, adresat bancherilor fomiști de pe meleagurile noastre: La nivelul Bancii Nationale a Romaniei s-au primit o serie de sesizari care vizeaza aspecte privind modalitatea prin care unele institutii de credit procedeaza la modificarea dobanzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populatie in sens descrescator concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generand, astfel, situatii in care suma care revine deponentului (depozit plus dobanda aferenta) la momentul lichidarii este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informatii au fost intens mediatizate“.

Unde au fost mediatizate intens aceste informații, nu știu – cci nafar de mediafax și hotnews știrea nu a explodat – la amploarea cuvenit unei astfel de bombe.

Deci, hai s ne nțelegem romnește – CE VREA S SPUN CIRCULARA ? C dac ai pus la banc 10.000 de euro ntr-un depozit pe un an de zile, cu o dobnd 1,2 % pe an, ar trebui ca la sfrșitul anului tu s ți iei napoi cei 10.000 de euro și o dobnd de 120 de euro. Dobnda asta reprezint bonificația ta pentru faptul c:

- timp de un an de zile ai lsat banii n mna bncii, fr s te atingi de ei (dac ai spart depozitul, ai pierdut și dobnda !)

- timp de un an de zile, tu ai mprumutat banca cu acești bani, pe care banca i-a rulat n alte afaceri – profitabile pentru ea.

- n tot acest an, ai stat cu sufletul la gur ca nu cumva banca unde ai tu depozitul s dea faliment iar tu s rmi fr bani – cum s-a mai ntmplat de attea ori ( vezi Bancorex, Bancpost, Banca Albina, Banca Dacia Felix, Bankcoop, Banca Internațional a religiilor, etc.).

Ei, bine, și cnd se ncheie anul te duci la banc și ce descoperi: nu numai c nu ți d vre-o dobnd (cei 120 de euro), dar ți mai și ia din cei 10.000 de euro ai ti ! De ce ?! Pi, pentru c comisioane deschidere, alimentare cont, administrare cont, etc. și alte furtișaguri de contabili cu degete rapide – ca ale bieților cu alba/neagra.

Ce le mai zice Banca Național lacomilor prieteni a lui Mugurel Isrescu ?

Avand in vedere cele mentionate mai sus, si riscul reputational la care poate fi expusa institutia dumneavostra de credit, in temeiul dispozitiilor art.101 alin.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, va solicitam sa intreprindeti masurile care se impun astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor legale aferente unei practici bancare prudente in relatia cu clientela, acestea urmand sa fie comunicate Bancii Nationale a Romaniei pana cel tarziu la data de 28.02.2014“.

Cu alte cuvinte, bi bieți, mai ușor cu jula prin conturile oamenilor c se prind fraierii, și retrag banii și rmneți fr jucrele – c noi alții nu v mai dm.

Pentru cine și mai amintește, guvizii bancari din toat lumea (inclusiv Romnia) au primit “ajutoare financiare” pentru relansarea creditrilor ctre populație sub diverse forme: fie au primit pur și simplu cadou de la Guvern bani pe care s ni-i dea nou cu mprumut, fie au fost iertați de datorii.

Apoi, cnd zeci de mii de romni s-au revoltat și au ncercat s se scuture de cpușele bancare – acționnd n judecat bncile pentru clauzele abuzive din contractele de credit, bancherii au fugit ntr-un suflet la Ponta, s i cear ca toate procesele cu bncile s fie judecate doar la nalta Curte de Casație și Justiție – unde au ei prieteni buni – pesemne.

Sub presiunea opiniei publice, Ponta a trebuit s renunțe la acest proiect aberant care ar fi blocat pe 100 de ani n avans activitatea instanței supreme, dar a trebuit s le fac amicilor cu bnci o alt concesie: s instituie plafon de plți ntre persoane fizice, astfel ca n orice tranzacție, cetțeanul s fie obligat s foloseasc serviciile bncii, s-și ruleze banii prin ele – și implicit s i fie “ciupit” comisionul cel de toate zilele.

Și ca s fie sigur c turma se ndreapt n direcția potrivit și nu ține banii la saltea sau prin cutii de valori, s-au mediatizat furturile din casetele de valori, ca s-i determine pe fraieri s bage napoi banii n conturi – de unde se iau comisioanele grase.

n momentul de faț, n vreme ce romnii casc gura la problemele Bianci Drgușanu sau la luptele de operet dintre Ponta și Bsescu, lobby-ul financiar de peste ocean face presiuni enorme la Camera Deptuaților, pentru a bloca sau modifica n interesul bncilor – mult-așteptatul proiect de lege privind falimentul persoanei fizice.

Eu unul sunt hotrt s sugrum aceast caracatiț a societții noastre, acest cancer ce roade organismul sntos al economiei naționale. Fac jurmnt solemn c voi evita din toate puterile s mai folosesc serviciile bncilor. Nu am avut și nu voi avea niciodat vre-un credit la banc, iar dac voi avea de ncasat sume mari, le voi ncasa cash, n tranșe zilnice, sub plafonul prevzut de lege, numai s nu le dau satisfacția acestor șnapani care ne tlhresc pe noi, cei ce prestm servicii utile societții.

Mihai Rapcea

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *