prezentare rapcea.ro: articolul de mai jos ne arat ct de aproape de marginea prpastiei a ajuns Uniunea European datorit structurilor speculative bancare care au distrus echilibrul macro-economic al capitalismului occidental. El constituie un semnal de alarm IMEDIAT pentru toți europenii care mai țin banii n bnci. Urmeaz “euro-naționalizarea” economiilor populației, pentru “salvarea” mereu flmndelor bnci. CINE ARE URECHI DE AUZIT, S AUD ȘI S ȘI SALVEZE DE MAREA CONFISCARE EUROPEAN BANII PE CARE I ARE IN BNCI.

Credeai c vom scpa doar cu bail-in-ul bancar, stimai cititori? Ei bine, nu! Pe fondul lipsei de reacie a cetenilor fa de msurile arbitrare adoptate de autoritile europene i a lipsei rezultatelor n lupta anticriz, acestea au considerat c sunt necesare noi msuri.

Agenia de tiri Reuters a obinut un document de lucru al Comisiei Europene, n care se arat c “economiile celor 500 de milioane de ceteni pot fi utilizate pentru finanarea investiiilor pe termen lung”. Totul este justificat, bineneles, prin necesitatea stimulrii creterii economice, dar i prin “acoperirea deficitului de finanare din partea bncilor”. Nicieri n articolul Reuters nu se amintete de un posibil caracter voluntar al msurilor.

“Criza economic i financiar a afectat capacitatea sectorului financiar de a canaliza fondurile ctre economia real, n special ctre investiiile pe termen lung”, se arat n documentul CE.

Dar de ce nu i ndeplinesc bncile rolul? Deoarece sunt subcapitalizate i nimeni nu tie, cu adevrat, dimensiunea portofoliilor de credite neperformante. Mai este, apoi, incertitudinea investitorilor, care nu tiu ce se va ntmpla nici mcar mine, n condiiile unei avalane a schimbrilor fiscale i de alt natur. i atunci, cum s treac la investiii pe termen lung, cnd presiunile competitive nu reprezint dect cea mai mic grij a lor?

Analitii de la Pimco, unul dintre cele mai mari fonduri de investiii din lume, au observat, nc din vara anului 2012, c “un al doilea val al ieirilor de capital afecteaz i nucleul zonei euro”. “Dup o prim faz a crizei, n care investitorii i-au mutat capitalul de la periferia euro ctre nucleu, acetia i mut acum fondurile din toat zona euro”, se arat n analiza Pimco.

Singura constant a mediului de afaceri din Europa pare s mai fie doar arbitrariul unor decizii imprevizibile ale autoritilor, care nc mai sunt convinse c i pot planifica minuios calea ieirii din criz, pentru a evita orice fel de schimbare fundamental.

n condiiile n care depozitele bancare sunt deja “marcate” pentru utilizare n procesul de salvare a bncilor, care sunt sursele spre care i-a ndreptat atenia Comisia European? Fondurile de pensii ale cetenilor. “Comisia va cere opinia instituiei de reglementare a pieei asigurrilor pentru elaborarea unei noi legi”, se mai arat n articolul Reuters, al crei scop este “mobilizarea economiilor din fondurile de pensii pentru finanrile pe termen lung”.

Mobilizare! Un cuvnt frumos, ncrcat, fr ndoial, de nltorul sentiment al patriotismului european, chemat acum la lupt mpotriva crizei. Sunt sigur c invidia lui Joseph Goebbels i a propaganditilor fostelor regimuri comuniste din Est nu mai cunoate margini, mai ales c iluzia democraiei a fost prelungit n ciuda negrii dreptului la referendum.

Pe lng pregtirea noilor legi, Comisia European va finaliza, pn la sfritul anului, i un studiu cu privire la “introducerea unui cont european de economii pentru persoanele fizice, fondurile rezultate fiind investite n firmele mici”, dup cum mai scrie Reuters.

Oare i aceste conturi vor fi remunerate tot cu dobnzi apropiate de zero? Autoritile sunt chiar aa de oarbe, nct nu vd c principala cauz a decapitalizrii i a deficitului de capital din Europa este tocmai “pedepsirea” economisirii, prin msurile adoptate de Banca Central European?

Dar mai conteaz toate acestea, cnd BCE a devenit instituia atotputernic a Europei? Un articol recent din Financial Times arat c “reaciile la decizia Curii Constituionale a Germaniei subliniaz puterea BCE”, n condiiile n care pieele par s considere c “noua normalitate” poate funciona foarte bine i fr respectarea legilor, n special a clauzelor constituionale.

Este greu de crezut c miopia autoritilor ar fi de vin. Mai degrab, este vorba de interesul primordial al aprrii, cu orice pre, a privilegiilor cu care s-a obinuit clasa politic european.

Afirmaia este susinut i de alte prevederi ale noilor proiecte de lege. Astfel, Comisia European va revizui i reglementrile privind instrumentele financiare rezultate de pe urma securitizrii, scopul urmrit fiind “relaxarea definiiei pentru activele eligibile”. Aceast relaxare nu este dect un nou balon de oxigen oferit instituiilor financiare, confruntate cu restricii suplimentare privind lichiditatea activelor din portofolii.

V mai amintii cum s-a ajuns la criz? Tocmai prin evaluarea deficitar a valorii i lichiditii portofoliilor de active bancare, pe fondul politicilor monetare ultrarelaxate promovate de bncile centrale. Cum poate fi interpretat aceast contradicie? Oare calea ieirii din criz este similar cu cea a intrrii?

Dar asta nu este tot. Cea mai “bun” parte vine la sfritul articolului Reuters: “Comisia va lua n considerare i adecvarea evalurii activelor pe baza preului de pia, n special pentru investiiile pe termen lung”. Da, ai citit bine! Realitatea i valorile stabilite pe pia par s nu mai fie “adecvate”, iar autoritile europene propun introducerea unor noi reglementri contabile globale.

Probabil c noile propuneri ale Comisiei Europene i vor face loc n presa continental, mai ales dup alegerile din luna mai 2014, dar fr nicio garanie a unor dezbateri deschise i obiective. Pn atunci trebuie susinut, cu orice pre, iluzia redresrii economice.

Apoi se va trece, cu vitez maxim, la stabilirea cadrului “legal” de “colectivizare” a ceea ce va mai rmne din economiile europenilor, iar bunstarea generalizat va fi marcat de efuziuni populare ale cror ecouri vor reverbera peste milenii.


* Eurogroup: “Bncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi nchise”

Bncile care vor nregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate n acest an de Banca Central European (BCE) vor trebui nchise, a declarat, ieri, Jeroen Dijsselbloem, preedintele Eurogroup – grupul minitrilor de finane din zona euro.

BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancar n zona euro ncepnd cu luna noiembrie, va evalua starea de sntate a celor mai mari 130 de bnci din zona euro printr-o analiz amnunit a calitii activelor acestora.

Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finane al Olandei, a spus, citat de Reuters: “Sunt foarte mulumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. – preedintele Mecanismului Unic de Supraveghere), c, n situaia n care exist bnci ntr-o condiie proast, trebuie s le nchidem”.

Dijsselbloem a subliniat c este important pentru zona euro s-i pun n ordine rapid bncile ntruct instituiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economic a regiunii. Oficialul Eurogroup a adugat c instituiile financiare au nceput deja s ia msuri fr s atepte rezultatele testelor de stres. “Nu tiu care vor fi rezultatele testelor, ns o banc raional nu va atepta s vad aceste rezultate, ci se va gndi cum poate soluiona proactiv problemele. Cred c acest lucru se ntmpl deja n momentul de fa”, a subliniat Dijsselbloem.

Analiza calitii activelor bncilor face parte din pregtirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodat, un mecanism pentru nchiderea bncilor cu probleme i nfiinarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor aprute ca urmare a lichidrii instituiilor cu probleme. Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord ntre Parlamentul European i guvernele din zona euro cu privire la autoritatea care va decide dac o banc trebuie nchis, respectiv cine va suporta costurile.

nchiderea bncilor cu probleme ar urma s fie finanat cu contribuii de la bncile ce opereaz n zona euro. Acesta contribuii ar urma s ajung, n zece ani, la o capacitate maxim de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susine c aceast sum este o rezerv suficient, avnd n vedere c, nainte ca fondul s plteasc pentru nchiderea unei bnci, acionarii, deintorii de obligaiuni i marii deponeni ai acesteia vor suporta pierderile. (V.R.)


CLIN RECHEA – ziarul Bursa

comentariu rapcea.ro: partea a II-a a articolului, despre “nchiderea” bncilor ne-performante, este de fapt reversul aceluiași plan de msuri gndite mpotriva economiilor populației. Bncile “ne-performante” (adic majoritatea lor – cel puțin n Romnia !) au ajuns n aceast situație datorit externalizrii profiturilor – concomitent cu “umflarea” ]n bilanțuri, a valorii activelor – n special a celor imobiliare – ce se constituie n garanții bancare pentru creditele neperformante executate silit. Astfel, cel puțin n ROmnia, deși normele BNR oblig bncile comerciale ș și actualizeze trimestrial valoarea activelor ce constituie portofoliul garanțiilor creditelor acordate, acestea nu respect aceast norm cci dac ar reactualiza la valoarea actual real, de piaț – aceste garanții imobiliare, balanța lor contabil ar fi n deficit și ar fi obligate s se declare n faliment.

Prin aceast msur de nchidere a bncilor “cu rezultate slabe la testele de stres” cum sunt ele poetic denumite, se va da o lovitur brusc și total populației ne-informate care se va trezi ntr-o dimineaț c 80% din bnci se afl n faliment, iar fondul de garantare nu va putea acoperi nici mcar garanția de 10.000 de euro pe depozit de persoan, cum sunt reglementrile actuale. Și astfel se va face confiscarea economiilor pentru a salva circuitul economic al circulației banilor – ce se afl ntr-o enorm dependenț faț de aceste bnci falimentare. Dac acest scenariu va fi pus n aplicare, vom avea o criz economic precum cea din 1929, cu singura diferenț c cei care vor avea bani cash (eventual n valut) vor fi regi, n vreme ce milionarii cu bani n bnci vor ajunge cerșetori.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *