A RĂMAS FURTUL INSTITUȚIONALIZAT SINGURA CALE DE IEȘIRE DIN CRIZĂ A EUROPEI? Comisia Europeană pregătește confiscarea tuturor economiilor populației

prezentare rapcea.ro: articolul de mai jos ne arată cât de aproape de marginea prăpastiei a ajuns Uniunea Europeană datorită structurilor speculative bancare care au distrus echilibrul macro-economic al capitalismului occidental. El constituie un semnal de alarmă IMEDIAT pentru toți europenii care mai țin banii în bănci. Urmează “euro-naționalizarea” economiilor populației, pentru “salvarea” mereu flămândelor bănci. CINE ARE URECHI DE AUZIT, SĂ AUDĂ ȘI SĂ ÎȘI SALVEZE DE MAREA CONFISCARE EUROPEANĂ BANII PE CARE ÎI ARE IN BĂNCI. 

Credeați că vom scăpa doar cu bail-in-ul bancar, stimați cititori? Ei bine, nu! Pe fondul lipsei de reacție a cetățenilor față de măsurile arbitrare adoptate de autoritățile europene și a lipsei rezultatelor în lupta anticriză, acestea au considerat că sunt necesare noi măsuri.

Agenția de știri Reuters a obținut un document de lucru al Comisiei Europene, în care se arată că “economiile celor 500 de milioane de cetățeni pot fi utilizate pentru finanțarea investițiilor pe termen lung”. Totul este justificat, bineînțeles, prin necesitatea stimulării creșterii economice, dar și prin “acoperirea deficitului de finanțare din partea băncilor”. Nicăieri în articolul Reuters nu se amintește de un posibil caracter voluntar al măsurilor.

“Criza economică și financiară a afectat capacitatea sectorului financiar de a canaliza fondurile către economia reală, în special către investițiile pe termen lung”, se arată în documentul CE.

Dar de ce nu își îndeplinesc băncile rolul? Deoarece sunt subcapitalizate și nimeni nu știe, cu adevărat, dimensiunea portofoliilor de credite neperformante. Mai este, apoi, incertitudinea investitorilor, care nu știu ce se va întâmpla nici măcar mâine, în condițiile unei avalanșe a schimbărilor fiscale și de altă natură. Și atunci, cum să treacă la investiții pe termen lung, când presiunile competitive nu reprezintă decât cea mai mică grijă a lor?

Analiștii de la Pimco, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume, au observat, încă din vara anului 2012, că “un al doilea val al ieșirilor de capital afectează și nucleul zonei euro”. “După o primă fază a crizei, în care investitorii și-au mutat capitalul de la periferia euro către nucleu, aceștia își mută acum fondurile din toată zona euro”, se arată în analiza Pimco.

Singura constantă a mediului de afaceri din Europa pare să mai fie doar arbitrariul unor decizii imprevizibile ale autorităților, care încă mai sunt convinse că își pot planifica minuțios calea ieșirii din criză, pentru a evita orice fel de schimbare fundamentală.

În condițiile în care depozitele bancare sunt deja “marcate” pentru utilizare în procesul de salvare a băncilor, care sunt sursele spre care și-a îndreptat atenția Comisia Europeană? Fondurile de pensii ale cetățenilor. “Comisia va cere opinia instituției de reglementare a pieței asigurărilor pentru elaborarea unei noi legi”, se mai arată în articolul Reuters, al cărei scop este “mobilizarea economiilor din fondurile de pensii pentru finanțările pe termen lung”.

Mobilizare! Un cuvânt frumos, încărcat, fără îndoială, de înălțătorul sentiment al patriotismului european, chemat acum la luptă împotriva crizei. Sunt sigur că invidia lui Joseph Goebbels și a propagandiștilor fostelor regimuri comuniste din Est nu mai cunoaște margini, mai ales că iluzia democrației a fost prelungită în ciuda negării dreptului la referendum.

Pe lângă pregătirea noilor legi, Comisia Europeană va finaliza, până la sfârșitul anului, și un studiu cu privire la “introducerea unui cont european de economii pentru persoanele fizice, fondurile rezultate fiind investite în firmele mici”, după cum mai scrie Reuters.

Oare și aceste conturi vor fi remunerate tot cu dobânzi apropiate de zero? Autoritățile sunt chiar așa de oarbe, încât nu văd că principala cauză a decapitalizării și a deficitului de capital din Europa este tocmai “pedepsirea” economisirii, prin măsurile adoptate de Banca Centrală Europeană?

Dar mai contează toate acestea, când BCE a devenit instituția atotputernică a Europei? Un articol recent din Financial Times arată că “reacțiile la decizia Curții Constituționale a Germaniei subliniază puterea BCE”, în condițiile în care piețele par să considere că “noua normalitate” poate funcționa foarte bine și fără respectarea legilor, în special a clauzelor constituționale.

Este greu de crezut că miopia autorităților ar fi de vină. Mai degrabă, este vorba de interesul primordial al apărării, cu orice preț, a privilegiilor cu care s-a obișnuit clasa politică europeană.

Afirmația este susținută și de alte prevederi ale noilor proiecte de lege. Astfel, Comisia Europeană va revizui și reglementările privind instrumentele financiare rezultate de pe urma securitizării, scopul urmărit fiind “relaxarea definiției pentru activele eligibile”. Această relaxare nu este decât un nou balon de oxigen oferit instituțiilor financiare, confruntate cu restricții suplimentare privind lichiditatea activelor din portofolii.

Vă mai amintiți cum s-a ajuns la criză? Tocmai prin evaluarea deficitară a valorii și lichidității portofoliilor de active bancare, pe fondul politicilor monetare ultrarelaxate promovate de băncile centrale. Cum poate fi interpretată această contradicție? Oare calea ieșirii din criză este similară cu cea a intrării?

Dar asta nu este tot. Cea mai “bună” parte vine la sfârșitul articolului Reuters: “Comisia va lua în considerare și adecvarea evaluării activelor pe baza prețului de piață, în special pentru investițiile pe termen lung”. Da, ați citit bine! Realitatea și valorile stabilite pe piață par să nu mai fie “adecvate”, iar autoritățile europene propun introducerea unor noi reglementări contabile globale.

Probabil că noile propuneri ale Comisiei Europene își vor face loc în presa continentală, mai ales după alegerile din luna mai 2014, dar fără nicio garanție a unor dezbateri deschise și obiective. Până atunci trebuie susținută, cu orice preț, iluzia redresării economice.

Apoi se va trece, cu viteză maximă, la stabilirea cadrului “legal” de “colectivizare” a ceea ce va mai rămâne din economiile europenilor, iar bunăstarea generalizată va fi marcată de efuziuni populare ale căror ecouri vor reverbera peste milenii.


*  Eurogroup: “Băncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi închise”

Băncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Centrală Europeană (BCE) vor trebui închise, a declarat, ieri, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogroup – grupul miniștrilor de finanțe din zona euro.

BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancară în zona euro începând cu luna noiembrie, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunțită a calității activelor acestora.

Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finanțe al Olandei, a spus, citat de Reuters: “Sunt foarte mulțumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. – președintele Mecanismului Unic de Supraveghere), că, în situația în care există bănci într-o condiție proastă, trebuie să le închidem”.

Dijsselbloem a subliniat că este important pentru zona euro să-și pună în ordine rapid băncile întrucât instituțiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economică a regiunii. Oficialul Eurogroup a adăugat că instituțiile financiare au început deja să ia măsuri fără să aștepte rezultatele testelor de stres. “Nu știu care vor fi rezultatele testelor, însă o bancă rațională nu va aștepta să vadă aceste rezultate, ci se va gândi cum poate soluționa proactiv problemele. Cred că acest lucru se întâmplă deja în momentul de față”, a subliniat Dijsselbloem.

Analiza calității activelor băncilor face parte din pregătirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodată, un mecanism pentru închiderea băncilor cu probleme și înființarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apărute ca urmare a lichidării instituțiilor cu probleme. Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord între Parlamentul European și guvernele din zona euro cu privire la autoritatea care va decide dacă o bancă trebuie închisă, respectiv cine va suporta costurile.

Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanțată cu contribuții de la băncile ce operează în zona euro. Acesta contribuții ar urma să ajungă, în zece ani, la o capacitate maximă de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susține că această sumă este o rezervă suficientă, având în vedere că, înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acționarii, deținătorii de obligațiuni și marii deponenți ai acesteia vor suporta pierderile. (V.R.)


CĂLIN RECHEA – ziarul Bursa

comentariu rapcea.ro: partea a II-a a articolului, despre “închiderea” băncilor ne-performante, este de fapt reversul aceluiași plan de măsuri gândite împotriva economiilor populației. Băncile “ne-performante” (adică majoritatea lor – cel puțin în România !) au ajuns în această situație datorită externalizării profiturilor – concomitent cu “umflarea” ]n bilanțuri, a valorii activelor – în special a celor imobiliare – ce se constituie în garanții bancare pentru creditele neperformante executate silit. Astfel, cel puțin în ROmânia, deși normele BNR obligă băncile comerciale șă își actualizeze trimestrial valoarea activelor ce constituie portofoliul garanțiilor creditelor acordate, acestea nu respectă această normă căci dacă ar reactualiza la valoarea actuală reală, de piață – aceste garanții imobiliare, balanța lor contabilă ar fi în deficit și ar fi obligate să se declare în faliment.

Prin această măsură de închidere a băncilor “cu rezultate slabe la testele de stres” cum sunt ele poetic denumite, se va da o lovitură bruscă și totală populației ne-informate care se va trezi într-o dimineață că 80% din bănci se află în faliment, iar fondul de garantare nu va putea acoperi nici măcar garanția de 10.000 de euro pe depozit de persoană, cum sunt reglementările actuale. Și astfel se va face confiscarea economiilor pentru  a salva circuitul economic al circulației banilor – ce se află într-o enormă dependență față de aceste bănci falimentare. Dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, vom avea o criză economică precum cea din 1929, cu singura diferență că cei care vor avea bani cash (eventual în valută) vor fi regi, în vreme ce milionarii cu bani în bănci vor ajunge cerșetori.  

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *