de avocat Rapcea Mihai

Lipsa de timp – datorat volumului mare de lucrri, m-a mpiedicat pn acum s scriu despre cteva noutți trecute din pcate prea ușor cu vederea att de ctre vajnica noastr conducere a nobilei profesii de avocat (recte Consiliul UNBR), ct și de ctre marele și tulburatul popor al avocaților.

M refer aici la modificrile aduse art. 39 din Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat, prin Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012pentru punerea n aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

n noua reglementare, Articolul 39 din legea avocaților (intrat n vigoare de la 1 februarie 2014 !) are urmtorul cuprins:
Art. 39 (1) n exercitarea profesiei, avocaii sunt ocrotii de lege, fr a putea fi asimilai funcionarilor publici, cu excepia situaiilor n care atest identitatea prilor, a coninutului saudateiunui act.

Cu alte cuvinte, de la 1 februarie 2014, ntreaga suflare avocțeasc se afl n situația jenant de a fi asimilat funcționarilor publici – și nimeni nu se sesizeaz, nu se revolt, nu propune și nu face nimic n sensul acesta.

Unii mai naivi sau mai slab pregtiți vor ridica inițial din umeri și vor spune: ce treab avem noi cu atestrile ? Pe noi nu ne privește, c noi facem doar instanț sau consultanț, nu dm atestri. GREȘIT ! – le voi replica acestor stimabili colegi. Aparenta EXCEPȚIE la care face referire noua form a art. 39(1) din legea avocaților este – vorba lui nea Iorgu Caragiale, extraordinar, minunat, DAR LIPSEȘTE CU DESVRȘIRE !

De ce ? Pentru c n exercitatrea profesiei, toți avocații sunt obligați prin lege s ncheie contracte de asistenț juridic n forma cerut de lege. Ori, potrivit acestei forme imperative orice contract de asistenț juridic conține la final sintagma “atest data, conținutul actului și identitatea semnatarului prezentului contract prin avocat, semntura”. Deci atestm cu toții, dragi colegi, atestm.

n concluzie, TOȚI AVOCAȚII ce exercit legal profesia de avocat, ncheind contracte de asistenț juridic, sunt considerați, prin efectul modificrii legii, funcționari publici, aspect ne-avut n vedere de inițiatorii acestor modificri.

Pe de alt parte modificarea legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat, printr-o lege de punere n aplicare a Codului Penal vdește intenția inițiatorilor acestor modificri de asimilare a avocatului cu funcționarul public peste litera legii (respectiv dispozițiile art. 175 din Noul Cod Penal) n scopul includerii categoriei profesionale a avocaților ca subiect activ al infracțiunilor ce pedepsesc faptele funcționarilor publici (trafic de persoane svrșit de un funcționar public, traficul de minori svrșit de un funcționar public, luarea de mit, abuz n serviciu, neglijenț n serviciu, omisiunea sesizrii unei infracțiuni, etc.).

n plus, profesia de avocat, chiar dac ndeplinește un serviciu cu caracter cvasi-public, este INCOMPATIBIL ca atribuții, drepturi și obligații, statutului de funcționar public.

Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, la art. 25 și urmtoarele se prevede obligativitatea nregistrrii persoanelor ce dețin calitatea de funcționar public, n evidența Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Ne ntrebm cum vor putea ndeplini avocații aceast obligație și cum li se vor aplica drepturile și obligațiile subsecvente dobndirii acestei calitți speciale (dreptul la eliberarea documentului privind activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in specialitate si in functia publica – art. 26 (5) din Statutul Funcționarului Public; dreptul la opinie (art. 27(1)); dreptul de asociere sindical (art. 29); dreptul la grev (art. 30); dreptul la salariu și sporul de vechime n munc (art. 31), dreptul la concedii pltite (art. 35), dar și obligații, precum cea de a se abține “de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasiregim juridicca si partidelor politice” (art. 44), obligația de a se conforma dispozițiilor primate de la superiorii ierarhici (art. 44(3)); s prezinte declarația de avere conductorului instituției, n cazul numirii/revocrii n dintro funcție public (art. 47(2));

De asemenea, sancțiunile la care sunt supuși funcționarii publici sunt INCOMPATIBILE cu statutul profesiei de avocat, profețiune liberal și individual prin excelenț. Astfel, potrivit art. 77 din Statutul funcționarului public, dac s-ar menține avocații atestatori n aceast categorie, aceștia ar putea fi supuși sancțiunilor disciplinare n cazul svrșirii urmtoarelor fapte:

a)intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
b)neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
c)absente nemotivate de la serviciu;
d)nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;
e)interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;
f)nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter;
g)manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
h)desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic;
i)refuzul de a indeplini atributiile de serviciu;
j)incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prinlegepentru functionarii publici;

Potrivit Legii, Sanctiunile disciplinare sunt:
a)mustrare scrisa;
b)diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;
c)suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani;
d)retrogradarea in functia publica pe o perioada de pana la un an.
e)destituirea din functia publica.

Din exemplele prezentate mai sus reiese clar incompatibilitatea calitții de avocat cu cea de funcționar public, n cazul menținerii actualei prevederi legale, putndu-se ajunge la situații chiar hilare.

Mai mult dect att spre comparație, n Legea notarilor publici și a activitții notariale nr. 36/1995, deși notarii ndeplinesc o funcție public, asemenea executorilor judectorești, exercitnd chiar atribuții specifice regimului de putere public (legalizarea unor documente oficiale, certificarea unor copii conform cu originalul al unor acte emise de autoritți publice), autentificarea de nscrisuri și chiar similar activitții avocaților, activitți de atestare a identitții prilor, a coninutului saudateiunui act, aceștia nu au fost și nu sunt asimilați prin lege categoriei funcționarilor publici. n mod similar, nici categoria profesional a consilierilor juridici – cu atribuții de atestare a identitții prilor, a coninutului saudateiunui act, nu au fost și nu sunt asimilați funcționarilor publici n exercitarea acestei categorii de activitți – potrivit Legii nr. 514/2003.

Apreciem c prin includerea avocaților ce efectueaz activitți de atestare a identitții prilor, a coninutului saudateiunui act, se creeaz o stare de discriminare și inechitate faț de notarii care presteaz aceleași categorii de servicii (notari și consilieri juridici) și care nu sunt incluși n rndul funcționarilor publici.

CUI S “MULȚUMIM” PENTRU STAREA JALNIC N CARE A AJUNS AVOCATURA ?

n primul rnd conducerii profesiei noastre, care nu a reacționat n nici un fel (sau poate nu cunoaștem despre o astfel de reacție – caz n care mi cer scuze !) – și nici nu d semne c are de gnd s fac ceva pentru a ndrepta aberațiile introduse n legea profesiei de avocat.

n al doilea rnd suntem de vin noi, marea majoritatea a avocaților din UNBR, pentru pasivitatea, lipsa de interes și de reacție de care dm dovad.

Țin s felicit pe colegul nostru avocat Daniel Fenechiu, președintele Asociației pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților (ADSA), actualmente și deputat din partea PP-DD n Parlamentul Romniei, care a reacționat prompt și a depus deja un proiect de lege privind modificarea art. 39 din Legea avocaților, n sensul nlturrii aberației cu avocatul – funcționar public.

ns cazul domnului avocat Fenechiu este unul singular. Mi-ar fi plcut ca membrii Consiliului UNBR n frunte cu dl. președinte Gheorghe Florea – s țin aproape de colegii avocați care au ajuns s ocupe funcții de senatori sau deputați n Parlament, pentru protejarea intereselor profesiei.

Am putea s lum un bun exemplu de la breasla notarilor, care dau dovad de un spirit de cast exemplar cnd vine vorba de propuneri privind eventuale modicri la legea notarilor, aceștia exercitnd un lobby de mare impact la Comisia Juridic a Camerei Deputaților.

Același bun exemplu am putea s l lum și de la domnul Pompiliu Bota, inamicul public al avocaturii oficiale, cci deunzi am auzit vorbe din partea unora, cum c dac ceri Baroului s ți elibereze carnet de avocat pe hrtie, n loc de card cu cip, ești bota-nist, pentru c membrii UNBR-ului lui Bota se vor grbi s ne copieze modelele de carnețele și vor spori confuzia la instanțe ntre avocații “adevrați” și cei din Baroul Bota.

Dac, așa stau lucrurie, atunci aleg s m declar public Bota-nist, deși sunt membru al Baroului București tradițional de 13 ani. Pentru c am ajuns s admir consecvența cu care Pompiliu Bota și apr cauza, n vreme ce organele profesiei noastre dau dovad de o pasivitate regretabil. Din aceast perspectiv, aș prefera s lum ceea ce este bun de la “inamicii” noștri, spre binele nostru comun, al tuturor.

PS: sunt curios cți dintre stimabilii colegi avocați din Baroul București și vor gsi timp s mearg astzi s voteze delegații la congresul UNBR din martie. Pe list sunt și eu, și dl. Deputat Daniel Fenechiu. Vom avea la sfrșitul acestei zile cel mai bun barometru al interesului micii noastre națiuni avocațești – cci, vorba aceea, “orice popor are liderii pe care și-i merit”.

avocat Mihai Rapcea

 

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares