Cum am fost tras de urechi de Roxana…

comentariu rapcea.ro: preiau (“fur”) de pe blogul Roxanei Chirilă, un articol-scrisoare-publică adresată mie. Și astfel, am ajuns să mai inventăm o culme: culmea “furtului” intelectual: să “furi” un articol în care esti acuzat de “furt” ! 🙂

Explicații pentru Mihai Rapcea

Dragă Mihai Rapcea,

Ți-am zis toate astea în diverse momente pe blogul tău, dar de obicei ignori chestiile astea, sau zici „Lasă, că nu-i așa grav” (sau echivalente). Uneori când ți s-a zis că blogul tău e vraiște, ai venit cu statisticile cu ăia 1000 de unici pe zi ca să ne demonstrezi că blogul tău e de succes și citit.

E momentul să-ți spună cineva negru pe alb. Și acea persoană o să fiu eu. Explicându-ți de ce ai un blog prost. Nu doar prost – foarte prost. În ciuda unicilor.

1. Postările tale sunt în mare parte articole furate.

Păi mă, oamenii s-au chinuit să le scrie. E frumos ce faci? Știu că pui sursa, dar asta nu e reclamă – e furt, plus reclamă. Dar furt. De proprietate intelectuală. Ți-am mai spus asta. Am mai scris și eu despre asta. Ți-am zis că cei de la Times New Roman nu-și vor articolele furate. Totuși, te doare fix în cot de treaba asta. Și pe 16 februarie 2014 ai postat ceva de la ei – cel puțin din 2012 postezi constant articole TNR. Căutarea „site:rapcea.ro timesnewroman.ro” îmi dă, pe Google, 134 rezultate. Nu se face așa ceva.

George Damian nu vrea nici el ca articolele lui să fie furate – iară te doare fix în cot.

Nu știu ce părere are piticigratis de faza asta, dar știu că și de la el furi. Eventual aș putea să-l întreb, dar nu-l cunosc. Tu-l cunoști? Ai acordul lui să repostezi articolele lui?

Să zicem că n-ai știut de George Damian, dar un clasic în viață avea o metodă simplă de a afla dacă a scris altcineva textul pe care tu vrei să-l pui pe blog:

L-ai scris tu? Nu? Atunci l-a scris altcineva.

Unii lucrează pentru chestiile alea, tu îți faci trafic gratis pe spinarea lor – și dacă oamenii citesc un articol la tine, nu prea se duc la sursă. Tu zici, „doar n-o să stai să scrii ca prostul de toate” – uite că unii scriu și fac asta într-o oră, două, trei, cât le ia lor. Chiar dacă poți citi chestiile alea gratis pe net, ele nu sunt proprietatea ta. Sunt proprietatea lor, sub incidența copyright-ului.

Am mai zis-o și mă repet: Vezi legea dreptului de autor, capitolele III și IV, în special cap. III, art. 7, punctul a) și capitolul IV, art. 10, 12, 13 și 14. Vezi-o, până nu te văd alții.

2. Postările tale sunt pline de informații neverificate.

Uneori e vorba despre evrei care omoară oameni și le folosesc sângele pentru nu știu ce pâine ritualică. Alteori e porcăria aia cu eliminarea pietrelor la bilă, pe care ai vrea s-o demonstreze alții, că ție nu-ți pasă ce prostii împrăștii pe net.

Deci, pe bune? Chiar iei pe nemestecate toate rahaturile pe care le găsești pe net și le dai mai departe fără discernământ?

Și îți permiți să faci asta jucându-te cu chestii de sănătate? După ce ai purtat-o de colo-colo pe Diana Dobrin, care s-a luat după toate sfaturile tembele ale idioților care n-ar trebui să vorbească despre cancer – după ce ai văzut că Diana Dobrin a murit din cauza neaveniților care i-au dat sfaturi stupide, neverificate, tu-i dai înainte cu articole despre cum unii s-au vindecat cu miere și plante.

Ești o sursă de informații venite de cine știe unde, împrăștiate aiurea, care deseori sunt imbecile. De ce crezi că lumea comentează mai mult la articolele despre MISA și le ignoră pe celelalte? Uite, de asta. Pentru că nimeni nu crede celelalte chestii decât dacă de-abia a venit pe blog.

Și pentru cei care caută informații despre cancer sau pietre la bilă pe net, articolele tale fac rău. Ești inconștient.

3. Cuvântul tău nu valorează mare lucru.

Ce a spus Mihai Rapcea de-a lungul timpului? Păi, a spus că se va bate cu MISA, că el e avocat, că poate face chestii.

Ai scris doar niște articole, Mihai. Și pe cele mai valoroase nu le-ai scris tu, că le-a scris Intenselight. Tu ai făcut uneori comentarii, alteori provocări și pariuri.

Cei de la MISA au scris despre tine că ești un avocat prost și au mai făcut o grămadă de afirmații nasoale. Ai scris un drept la replică, ai insistat că s-au pus cu omul greșit și că o să vadă ei ce și cum… și s-a fâsâit toată treaba.

Ai postat cu litere gigantice că ai fost chemat ca martor la procesul lui Bivolaru (în comun cu al altora) și că adevărul va triumfa, și că pe unii adevărul nu-i eliberează, iar tu vei spune doar adevărul. După care, duminică, cu o zi înainte de procesul de luni, ai trimis o cerere că de fapt nu vrei să fii martor, că ai mai fost și ai altă treabă atunci.

Cum? Nu știai că ai mai fost martor înainte să te dai mare că ești citat? Nu ai aflat că ai alt proces în ziua aia decât duminică? Ce naiba, omule? Probabil că luni stau ăia ca proștii în sala de judecată: „Unde-i, bă, Rapcea ăsta?” „A, păi am primit o cerere care a intrat azi dimineață că nu mai vrea să vină.” „Și noi ce facem, că trebuia să-l întrebăm chestii azi?” „Hai să jucăm șeptică!” Parcă nu s-au amânat suficient procesele astea din tot felul de motive, mai trebuia să-i ia și Mihai Rapcea pe nepregătite, dispărând ca alți martori din procesele astea interminabile.

Mai adaugi la asta faptul că acum nu foarte mult timp te ofereai să nu mai spui nimic despre MISA dacă scoteau ăștia toate chestiile rele despre tine de pe site-ul lor oficial și am terminat-o.

Fiecare fază de genul ăsta spune că ești o persoană care spune una, și pe urmă uită, sau se răzgândește, sau de fapt e mai nu știu cum situația, dar de fapt vrea doar să facă pace cu ăia pe care-i provoacă, dar de fapt vrea înapoi între yoghini, dar de fapt nu vrea între yoghini, dar îți arată cine e el, ba nu-ți arată că de fapt și-a dat seama că nu merită bătaia de cap… Crezi că oamenii o să fie mereu la fel de impresionați de faptul că Mihai Rapcea, avocatul, spune că el va face ceva?

Fals. De fiecare dată când zici și nu faci, credibilitatea ta scade. Lumea se obișnuiește că e mai mult zgomot decât fond. N-ai chef să faci? Nicio problemă, există o soluție ca să nu faci și să rămâi credibil: taci când îți vine să te dai mare pentru ceva ce urmează să faci – poți să te dai mare doar după ce ai făcut.

Imaginea nu ți-o distrugi pentru că te-ai asociat cu MISA. Ci pentru toate de mai sus. Uite cine pari: un de-ăla cu Zelea Codreanu în frunte, un tip care se duce cu pușca cu apă să stropească homosexuali, un ciorditor de articole, un antisemit, un tip care crede că orice zboară se mănâncă și pune pe blog toate „informațiile” care sunt false de la prima vedere, un conspiraționist rupt de realitate, ipocrit.

Nu toți cei care ajung acolo o să aibă un prieten de-al tău lângă să le spună ce voiai să spui de fapt. Nu toată lumea o să te cunoască direct, să vadă ce-i cu tine.

Desigur, din partea mea poți să continui cum ai tu chef. Viața ta, blogul tău, imaginea ta, ilegalitățile și imoralitățile tale.

4. Injuriile.

Chiar e necesar să folosești cuvinte gen „jidan”, „bozgor” și „poponaut”?… Atingi vreun scop, în afara faptului că prietenii tăi spun, „De fapt Mihai nu e așa” și încep să-ți caute scuze?

Ești ditamai omul, așa că eu nu îți caut scuze. Ar trebui să n-ai nevoie de ele la fiecare pas. Știu că ești un tip de treabă pe viu – și ce dacă? Crezi că fiecare om care dă de tine o să aibă un prieten de-al tău în spate, să-i șoptească intențiile tale reale din spatele unor articole pline de ură, de dezinformări, de…

5. Concluzii

Ai putea să îndrepți chestiile. Să faci cum se face în mod normal: vezi un articol interesant, dai citat de un paragraf, maxim două, pui link-ul și eventual comentezi ceva ca să explici de ce consideri că informația aia e relevantă. Articolele care au informații dubioase se pot verifica, să fii sigur că nu ești victima unei farse virale. Dacă te interesează, bineînțeles.

Spui că ai peste 1000 de unici pe zi. Bine, statisticile tale sunt pe statcounter și numără vizitele, nu vizitatorii, dar să zicem. În condițiile în are ai peste 4000 de articole din care dacă 5% sunt ale tale, din câte estimez eu… în condițiile în care majoritatea celor care activează acolo nu sunt acolo pentru tine, ci ca să discute despre MISA… ce ai?

Ai un magnet de click-uri cu articole furate. Ai un blog care îți terfelește reputația. Nu numai că nu te ajută cu nimic, ci îți dăunează. Nu numai că nu-i ajută pe alții, dar și pe ei îi încurcă, cu știri false și sfaturi medicale luate din locuri dubioase. Asta-i.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *