Ion Iliescu va fi mumificat si pus în geam la PSD, după ce trece ziua sa

 auto-denunț rapcea.ro: recunosc plin de invidie scriitoricească faptul că mi-ar fi plăcut să am timpul (și să fiu și plătit pentru asta !) și talentul de a fi scris eu articolul de mai jos. Însă, în lipsă de timp (și Talent), bag un copy/paste plin de vinovăția art. 228 Cod Penal (furt calificat pe timp de noapte) și mă autodenunț, rugând poliția să vină să mă lege…

Astăzi este (poate) ultima zi în care Ilici este aniversat de haita de pesedisti. Se pune foarte seriosproblema utilizării sale pe post de mumie împăiată, pentru a se obtine si la următoarele alegeri voturi de la decerebratii fesenisti.

Totul a plecat de la o afirmatie a lui Sorin Oprescu medicul personal al lui Iliescu si viitorul candidat la presedintie, tot via Ilici – care a sustinut cândva că „Tataia poate conduce PSD-ul și de-ar ajunge schelet pus în closet“.  Astfel s-a născut bănuiala că pesediștii l-ar putea împăia pe Ion Iliescu pentru a se folosi pe mai departe de „brandul“ patibularului (dex: vrednic de spânzurat) criminal cu mâinile roșii de sânge până la coate. S-au avansat chiar si teorii de revitalizare criogenică a lui Ilici după asezarea sa în vitrină la Muzeul Antipa, ca să aducă si niste bani pentru partid. Desigur nu este încă transată legitimitatea utilizării momâiei lui Ilici de către noua generatie de socialisti, de teapa Ponta – Sova.

Până una alta în pofida zvonurilor, Ion Iliescu se tine încă foarte bine, nu bea nu fumează, nuface sex. Tatăl kominternist al lui Ion Iliescu, Alexandru Iliescu, a crăpat la o manifestare de 1 Mai în tribună, beat, cu sticlă de țuică în mână. Ion Iliescu, precaut, nu bea tuică, preferă vampiric să sugă sângele românilor. Asa că sanse de a-l vedea prea curând în copârseu nu prea sunt. Din fericire pentru noi toti Iliescu mai trăieste încă si sper, eu cel putin, să o mai ducă niste ani ca să avem timp să-l vedem inculpat la tribunalul penal international, pentru crime imprescriptibile, actiune ce i se pregăteste în curând. De multi, multi ani milioane de români asteaptă o veste de genul următor: „Criminalul Ion Iliescu este judecat pentru trădare de țară, genocid asupra poporului român și pentru sabotarea și distrugerea economică a României!”

Dacă nu a murit, nici nu e condamnat la închisoare, nici măcar torturat în vreo grotă de un grup de binefăcători ai românilor, ce rost ar mai avea (încă) un articol despre Ion Iliescu? – s-ar putea întreba multi dintre aceia ce nici măcar nu stiu că adevăratul Capo al PSD este tot Ion Iliescu, aspect dovedit recent de asezarea în capul listei pentru europarlamentare a Corinei Cretu, „buleandra” lui Ilici – cum am numit-o chiar eu cu altă ocazie. Deoarece Iliescu este însă încă printre noi, luând decizii, intervenind în viața politică, scriind pe blog, cuvântând la Congrese, scriind, Memorii ba chiar dându-si în judecată fostii tovarăsi, ceea ce îl defineste drept cel mai activ factor din PSD. Personal, în toamna anului trecut, Ion Iliescu s-a dus la Tribunal pentru a-l pedepsi pe Octav Cozmâncă, pe vremuri unul dintre cei mai apropiati servi al lui Iliescu si a-l împiedica să-si facă un partid fără să-i dea el voie.

Există personaje rarisime în PSD, cum ar fi Vasile Dâncu, ardelean, care a avut curajul să-l facă pe Ion Iliescu „relicvă bolșevică“ care „se învârtoșează să țină partidul la nivelul ideologic și de limbaj, la nivelul programului FSN“, ba chiar doct, profesoral, l-a definit pe Tataie drept „un obiect arheologic din istoria României“ – obiect foarte aproape de conceptul de „cârpă bolșevică“ ca în definiția celebră a lui Vadim despre Iliescu. Dâncu este singular si de altfel de aici i s-a si tras marginalizarea – abia abia ar avea sansa – se zvoneste, de a fi numit pe postul de consultant de imagine pentru orgnizarea campionatului european de fotbal din 2020. 2020!!!…Nu este o glumă. Cine se ia de Ilici o încasează. Iar dacă 2020 este speranta de viată a lui Iliescu, e clar că si pe mai departe PSD-ul va beneficia de acelasi mascul alfa în fruntea sa.

Dâncu a confirmat, si s-a convins pe piele sa, că adevăratul stăpân în PSD este Ion Iliescu, așa cum foarte bine a intuit Traian Băsescu, cel care îl numea pe Ilici edecarul ce târăște mașinăria pesedistă de partid în mlaștina urii și dezastrului. Confesiunea lui Dâncu, înainte de a fi mătrăsit, suna astfel: „Ion Iliescu nu a fost președinte de onoare, ci un fel de președinte executiv care a împins pe decizii, dar care nu și-a asumat niciodată deciziile…de la hotărârea de suspendare a lui Traian Basescu și până la majoritatea deciziilor care s-au luat de către partid – Ion Iliescu a fost inspiratorul și cel care a împins înainte toată strategia. Ion Iliescu a fost ca un fel de bolovan care se află în curtea partidului“, iar fătălăii gen Geoană, Bombonel, micul Titulescu, și mai micul Corlățeanu, și toți ceilalți și mai și mai mici bărbați de seamă din fruntea PSD „mereu s-au împiedicat de el“.

Am scris si eu pe această temă deseori, comparându-l pe Ilici cu acei masculi dominanti – alfa – din haitele de sacali, care fac sex cu toate femelele din grup, în timp ce ceilalti masculi nu se aleg cu nimic, asteptând ca acesta să moară. Ilici nu moare, e vesnic si conduce de fapt autoritar Partidul. Etologia este stiinta ce ne poate ajuta să întelegem de ce PSD este o haită, nu un partid.  Faptul ca zoologia de haită defineste PSD-ul s-a probat cu claritate recent, cu ocazia alcătuirii listei de cadidati ai partidului la europarlamentare si plasarea în fruntea listei a Corinei Cretu după tot penibilul scandal legat de numele demoazelei lui Ilici, devenită datorită hackerului Guccifer o vedetă mondială, o lume întreagă având ocazia să citească jalnicele misive de amor turbat scrise de pupila lui Ilici, mai tinerelului Colin Powell, generalul american compromis public pe această cale. Se confirmă ceea ce a relatat Vanghelie în stilul său inconfundabil si lapidar, care și-a caracterizat colegii pesediști drept „lepre care își dă nevestele“ la monta masculului alfa din PSD (Ion Iliescu, evident) pentru a obține posturi.

Ion Iliescu, obsedat de Mineriada din iunie ’90 si de tema „legionarilor”

Iliescu, pe scurt, este nambăr one al politicii românesti, totul se învârte (încă) în jurul său. O singură chestie însă se vede că-l roade tare. Iunie ’90. Blogul său personal a rămas încremenit la tema Mineriadei. Ultima postare a lui Ion Iliescu pe blogul său datează din iunie 2013 si contine un comunicat cu spume la adresa celor care-l deranjează pe tema represiunii sălbatice din acel iunie blestemat, când mii de bucuresteni, studenti si opozanti ai regimului FSN-KGB, care protestau de peste 50 de zile împotriva regimului Ion Iliescu, au fost măcelăriti de bandele feseniste de giboni din subterane, forta paramilitară antrenată pentru război civil de către gasca Ilici.

Ilici scrie: “Declarațiile privind evenimentele din 13-15 iunie 1990 – sunt declarațiile unor oameni  frustrați – care au trăit o amară decepție în urma alegerilor din 20 mai 1990, când electoratul s-a pronunțat, printr-o majoritate zdrobitoare, în favoarea reprezentanților Frontului Salvării Naționale. Spre deosebire de oamenii politici responsabili, inclusiv din conducerile PNȚ-CD  și PNL – care și-au retras, atunci, reprezentanții – un grup de oameni iresponsabili au continuat să ocupe Piața Universității, menținând în mod artificial un punct de tensiune in centrul Capitalei. La încercarea de eliberare a pieței, din 13 iunie 1990, pentru a o reda circulației normale, demonstranții au răspuns prin acte de vandalism, atacând clădiri publice – ale Poliției Capitalei, Ministerului de Interne și Televiziunii Naționale, folosindu-se și de slăbiciunile forțelor de ordine  de atunci. Pe acest fundal, a avut loc în ziua de 14 iunie, venirea minerilor din Valea Jiului, care mai fuseseră în Capitală, în februarie, când aceleași elemente anarhice, vandalizaseră clădirea Guvernului României. Fără actele de vandalism din ziua și seara de 13 iunie – nu ar fi avut loc venirea minerilor și violențele din 14-15 iunie. A pune acele evenimente, însă, pe seama conducerii politice a țării de atunci – este o speculație politică rudimentară, care  deformează realitatea și o acțiune propagandistică inutilă. Întrebarea firească : cui folosesc asemenea procedee și de ce sunt ele vehiculate astăzi ?”

Iliescu are dreptate să fie nervos pe tema asta. În anii ’90, peste 9 milioane de romani l-au crezut pe Ion Iliescu, și l-au susținut frenetic de teama “legionarilor”. Acum raporturile s-au inversat. Cu vreo doi ani în urmă, un sondaj de opinie arăta că peste jumătate din populația României a asumat și înțeles că noi, “iresponsabilii” din Piața Universității, aveam dreptate în privința lui Iliescu și a FSN-ului său. Peste 55 la sută dintre români sunt acum de părere că Iliescu este exact ce spuneam noi în ’90 – o otreapă jegoasă. Asta înseamnă că numărul “legionarilor”, cum le spunea Ilici celor care sunt contra lui, a crescut la vreo 10 milioane. Niște golani cu toții…Chiar dacă la Putere sunt tot puii lui Ilici, o bună parte dintre români au înțeles că rădăcină Raului, sădită de Moscova, a fost și este Ion Iliescu. Năpârca criminală de Ion Iliescu, cârpa kaghebista care ne-a otrăvit întreaga viață, nouă, tuturor, mai bine de două decenii, este acum un boșorog bășinos, o șandrama jegoasă, o mumie, însă puii săi s-au răspândit peste tot și continua “opera” sa, de nimicire a României.

Iliescu încearcă să-si apere puii de năpârcă, să-i plaseze cât mai bine, însă o nouă generatie a aflat ce era de aflat. Din acest motiv are o asemenea fixatie Ilici pe tema Represiunii din 90. În iunie ’90, gașca lui Ilici a încercat să pună capac total oricărei șanse de revoltă, prin instituirea teroarei absolute, invocându-se “primejdia legionară”. Acum, s-ar putea să apară nu legionari, că legionarii au pierit de mult, ci un alt soi de “iresponsabili”, mult mai decisi să scape de puii de năpârcă decât eram noi, vechii golani ai Pietei Universitătii, cândva.

sursa: roncea.net

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *