de Mihai Rapcea

A venit primvara și mulți ies la aer ca urșii din brlog. Numai c, spre deosebire de urși, care au consumat toate caloriile disponibile și ies zvelți la lumin, oamenii au tendința s ias din iarn cu niște kilograme n plus, rezultatul srbtorilor mbelșugate n hran, dar și a lipsei de efort fizic pe timpul iernii.

Și atunci, decizia fireasc este s se apuce de sport, pentru a scpa de kilogramele n plus.

Indiferent care este sportul pe care l alegi pentru a slbi: c e vorba de sal, alergat sau not, trebuie s ții seama de cteva lucruri care pot avea repercursiuni asupra ta.

n primul rnd, trebuie s ți nțelegi corect situația actul: mușchi slabi dezvoltați, ne-obișnuiți cu efortul, dar și o mas corporal mare (greutate) dat de grsimea acumulat. De aici rezult concluzia c spre deosebire de o persoan care practic n mod frecvent sportul pe care tu vrei s l abordezi, ție ți va fi de dou ori mai greu: o dat pentru c va trebui s depui un efort mai mare, cci ai o mas corporal mai mare de pus n mișcare, a doua oar pentru c mușchii ti sunt mai puțin dezvoltați dect ai unui sportiv.

Apoi, trebuie s nțelegi mecanismul slbirii prin sport. Mișcarea te face s consumi energie, adic acele chestii micuțe scrise pe eticheta de la chips-uri, numite calorii. Numai c “uzina” ta de consumat calorii are “motoarele” (sub forma mușchilor) nc ne-rodate, mici, deci nu poți consuma pentru nceput dect puțin energie.

Beleaua este c cei care vor s slbeasc asociaz sportul cu o alimentație srac n calorii, n ideea c vor forța corpul s consume energia lips din grsimile acumulate peste iarn – concepție total eronat din punct de vedere al mecanismului de asimilare al organismului.

Organismul și-a format de-a lungul mileniilor de evoluție, mecanisme de adaptare și aprare n fața agresiunilor mediului. Schimbrile bruște n regimul de viaț (alimentație, efort fizic) sunt percepute de ctre organism drept veritabile agresiuni la adresa echilibrului și existenței sale. De aceea, prima reacție a organismului n fața unor astfel de schimbri bruște (gen diet hipo-caloric, efort fizic, etc.) este de a pune la btaie resursele energetice cele mai la ndemn și mai ușor de procesat (spre exemplu zaharurile), care odat consumate și ne-nlocuite, fac organismul s apeleze la urmtoarea categorie de resurse: carbohidrații. Dac nici carbohidrații nu ajung, organismul apeleaz la consumul proteinelor și abia n final la cel al grsimilor, considerate de el un fel de “rezerv strategic” de supraviețuire. Evident, lucrurile nu stau la modul absolut așa, tabloul prezentat mai sus reprezentnd o strategie general metabolic a organismului.

Un alt efect este acela c, imediat ce sistemele de aprare metabolic se relaxeaz, organismul percepe ”agresiunea” ca fiind ncetat, și apare efectul de pregtire a aprrii pentru viitorul “atac”: celebrul efect de yo-yo – adic luarea imediat n greutate ca efect al acumulrii de resurse (sub form de grsimi, evident), pentru a prentmpina “amenințri” viitoare.

De aici tebuie nvțat faptul c nu trebuie provocat și declanșat sistemul defensiv, de aprare al organismului. Sportul trebuie fcut treptat, din ce n ce mai intens, alimentația trebuie și ea corelat treptat, ca organismul s nu o resimt ca pe un șoc.

Revenind la explicarea mecanismului de consum, musculatura supus unui efort consum energie – e drept, dar are nevoie la rndul ei de nutrienți pentru dezvoltare – adic n principal de proteine. Dac nu devolți “motorul”, acesta nu va crește n puterea de ardere, iar rezultatele n arderea kilogramelor n plus te vor dezamgi. Ideea este deci s oferi oferi organismului tu suficiente proteine pentru creșterea muscular. Rezultatul de moment va fi acela c aparent nu ai slbit; cntarul ți va arta aceeași greutate dup dou sptmni de sport, lucru de natur s te demoralizeze. n realitate, tu ai slbit, adic ai consumat ceva grsimi, ns acestea au fost nlocuite la cntar de musculatura care ncepe s se dezvolte.

Lucrul acesta se vede n forma ta fizic general: piele mai tonifiat, carnea st altfel pe tine, mai ferm; ncepi s ghicești ceva mușchi sub straturile de grsime.

n acest moment majoritatea sportivilor de ocazie decid s ia msuri și s accelereze procesul de slbire, lund decizii proaste, gen: reducerea cantitții de mncare, suprasolicitare n ședințele de sport.

Pentru cei cu organism puternic și sntos, lucrurile pot ncepe s funcționeze, iar respectivii ncep s vad rezultate. Problema este ns c foarte mulți se pot trezi cu probleme de sntate de o foarte mare varietate, de la ntinderi musculare, scrnteli de ligamente, pn la apariția unor boli cronice din cele mai diversificate (de la gastrit, ulcer, cderea prului, pn la hepatit). ntrebarea este DE CE ? Ce greșesc respectivii n demersul lor sportiv ?

Principala greșeal const n lipsa preocuprii pentru nlocuirea adecvat a mineralelor și vitaminelor consumate/pierdute prin sport, in principal a SRII, unul dintre cei mai importanți electroliți din corp.

Procesul de ardere al caloriilor, al consumului de energie la nivel muscular, angreneaz dup sine o accelerare a schimburilor celulare: n principal oxigen dar și alți nutrienți indispensabili. Accelerarea acestei activitți, cu degajare de cldur, duce și la o eliminare pe msur a reziduurilor acestor arderi (n principal prin transpirație), iar organisul este forțat s apeleze la resursele disponibile de sruri și alte elemente necesare, stocate n diverite organe. Rezultatul este un consum excesiv al acestor rezerve, ce va produce n final dezechilibre grave, traduse pentru noi n apariția subit a unor probleme de sntate din cele mai diverse. Lipsa magneziului va duce la rigidizarea articulațiilor, la ntinderi, crcei și “scrnteli” de ligamente. Lipsa zincului va duce (la brbați) la scderea testosteronului (care ar trebui s creasc de fapt n urma efortului fizic), tradus n stri de oboseal continu și lipsa apetitului sexual (sau la erecții mediocre). Și exemplele unor astfel de carențe și al rezultatelor lor pot continua.

Este deci important s dm organismului aportul necesar de minerale și vitamine NAINTE de exercițiul fizic, și s-i oferim proteina necesar creșterii musculare DUP exercițiul fizic.

De asemenea, foarte important este odihna suficient. Anumite procese metabolice se realizeaz la eficienț maxim doar n timpul somnului (creșterea masei musculare, asimilarea calciului și magneziului, etc.) toate aceste procese fiind n strns corelație cu ciclul endocrin al melatoninei. Este chiar indicat s dormiți 30-50 de minute la prnz, nainte de sport, iar noaptea s aveți un minim de 7 ore de odihn.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *