• Primul capitol, intitulat�Daruri, avantagii și subvenții primite de la particulari, ar�ta c� fostul suveran a primit de la particulari o serie �ntreag� de daruri și avantaje prin care și-a m�rit considerabil averea. “Valoarea cadourilor dep�șea semnificația unor manifest�ri protocolare sau m�rturii de devotament și afecțiune deosebit�, devenind pur și simplu mijloace ilicite de �mbog�țire �n dauna particularilor”. Astfel, de la�Nicolae Malaxa�a primit o serie de daruri printre care: �ntregul grajd de curse, evaluat la 2.000.000 de lei, o colecție de m�rci valor�nd 5.000.000 de lei, un tablou de Grigorescu, altul de Luchian.�Max Auschnitt�a pl�tit 6.000 de lire sterline pe un cal de pr�sil� pentru rege. Societatea Reșița i-a dat 150.000.000 de lei, de la Armand C�linescu a primit o stem� a Frontului Renașterii Naționale �nconjurat� cu pietre prețioase (250.000 de lei). C.F.R. a oferit o placeht� de paltin� cu briliante și rubine �n valoare de 900.000 de lei. B.N.R. a cotizat cu 81.000.000 pentru Fundația Regal� la care se mai adaug� 225 de colecții mari de monede jubiliare de aur b�tute cu prilegul �mplinirii a 10 ani de domnie, 22 de monede mari, 22 mijlocii și 22 mici cu ocazia unui secol de la nașterea lui Carol I, aur masiv valor�nd 224.345 de lei plus 689.684 de la Ministerul Ap�r�rii Naționale pentru realizarea unui buzdugan, 25,587 kg. de aur �n valoare de 5.652.963 de lei pentru confecționarea unui pahar și a unei farfurii precum și a h�rții Rom�niei �n relief.

Capitolul al doilea al anchetei se refera la�Sporirea patrimoniului fostului suveran �n dauna statului. Pe acest� linie se �nscriau obținerea a 100 de pogoane �n p�durea Snagov din partea Prim�riei București, dob�ndirea ilegal� de imobile prin procedeul d�rii �n plat�: ferma Clenciu-Spanțov (770,8 de ha.), o parte din terenul Școlii de Horticultur� de la B�neasa (3540 de m.p.), Stațiunea de mont� B�neasa (5 ha. cu construcții), pepiniera de la Murfatlar (72 de ha.), balta Iezerul-Mostiștea (1010,4 ha.), balta Boianu-Sticleanu (6206,6 ha.), p�durea Hereasca (34,8 ha.), teren de cultur� �n prelungirea Hereasca (6,5 ha.), toate obținute de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor �n schimbul expropierii unor propiet�ți aparțin�nd Coroanei pentru a fi demolate și a se construi Palatul regal din București, care era folosit tot de suveran.

Dup� o serie de manevre, Carol al II-lea a obținut 15 ha. de vie de Cotnari (“donate” de cooperativa din localitate) pe care au fost construite pivnița și instalația de vinificare, pl�tite din fondurile Ministerului Agriculturii și Domeniilor (14.713.907 de lei). Un mod important de sporire a averii l-a reprezentat acordarea și �ntrebuințarea de devize din fondul statului: 302 de automobile, un yacht, și-a pl�tit deplas�rile din str�in�tate (asta pe l�ng� lista civil�, salariul�” anual), comisioanele bancare pentru trasferurile �n st�in�tate etc., toate acestea �nsum�nd 533.227.214 de lei. Scutirile de taxe și reducerile de impozite au fost o alt� cale de �mbog�țire. Doar scutirile pentru produsele petroliere folosite de Casa Regal� au fost de 28.915.699 de lei, pentru produse de larg consum 38.168.485 de lei, pentru ap�, canal, curent, gunoi �n intervalul 1934-1940, o sum� de 10.992.214,10 lei, țig�rile gratuite �nsemnau 1.284.200 de lei. Pentru castelul de la Scroviștea, Carol a obținut de la guvern 69.000.000 pentru str�zi, asanarea lacului din preajm� etc. Guvernul a mai dat 127.899.000 de lei pentru dou� automobile v�n�toare, plata unei foste servitoare a tat�lui Elenei Lupescu, pentru poliția personal� a lui Ernest Urd�reanu, plata rentei unei artiste de la Teatrul Național București care a trebuit s� se stabilieasc� la Paris �n urma insistențelor Elenei Lupescu, etc.

Yachtul Luceaf�rul, cel luat din banii publici, era propietatea regelui, dar trecut �n patrimoniul Marinei Rom�ne, deci cheltuielile de �ntreținere și plata personalului (37.132.034) erau din banii statului. Numeroase persoane din serviciul personal al regelui erau pl�tite de stat. Pasionat de filatelie, a obținut din partea Poștei numeroase timbre autohtone și str�ine plus un specialist �n materie, detașat la Paris pentru a aranja colecția suveranului (3.759.901 de lei). Carol al II-lea a folosit chiar și automobile rechiziționate. Convorbirile telefonice interne și externe (17.963.684) și abonamentele la ziare (6.784.838 de lei) au fost decontate de Poșt�. Carol nu a ezitat s� pun� m�na pe cei 6.000.000 de lei din fondul “Soldați”, ai celor detașați pentru stagiu la Palat, sum� str�ns� astfel �nc�t la finalul serviciului aceștia s� aib� o sum� minim� de bani. Pe cheltuiala statului s-au f�cut amenaj�ri la propietatea particular� de la B�neasa (1.500.000 de lei).

La categoria�diverse�raportul menționa: Regia Autonom� C.F.R. e executat pentru Casa Regal� un automotor de v�n�toare cu dou� remorci-platform� �n valoare de 2.000.000 de lei, dou� vagoane frigorifice pentru v�nat la prețul de 9,9 milioane. Prefectura Poliției Capitalei a f�cut o brigad� de 18 oameni și un șef de secție cu misiunea s� p�zeasc� locuința Elenei Lupescu �ncep�nd cu 1934. Regele nu a pl�tit tax� de timbru, impozit pentru mașini, a executat la tipografie diverse lucr�ri, registre și imprimate �n mod gratuit, �n afar� de costul h�rtiei. �n mai 1932 a primit cadou de la Poliție o instalație de cinema �n valoare de 298.000. Icrele pe care regele le primea nu suportau taxa de lux �n valoare de 16,5%, adic� 30.197. De asemnea icrele negre nu au fost taxate cu 76.017. Alte icre negre au fost predate gratuit, ele cost�nd 6.482.000 de lei. Din ordinul regelui, Direcția General� a Poliției a pl�tit lunar 10.000 de lei soției unui maior mort la Jilava. �n plus au fost dați 300.000 de lei lui Eugen Bianu pentru urm�rirea lui Barbu Știrbei. Direcția General� a P�durilor Statului a dat lemne de 288.572 de lei, a efectuat �n 1937 lucr�ri la Castelul de V�n�toare de la L�pușna (997.420 de lei) iar anul urm�tor de 1.097.914. Ministerul S�n�t�ții și Asigur�rilor Sociale a dat aparatur� de radiologie �n valoare de 1.130.000 de lei. Biserica Ortodox� a dat pentru castelul de la Ițcani dou� vagoane de lemne plus 420.000 de lei pentru reparații și amelior�ri. Prim�ria București a cump�rat colecții de inele vechi și tablouri �n valoare de 925.000 de lei, obiecte d�ruite lui Carol al II-lea. Prim�ria Ploiești a oferit produse petroliere �n valoare de 485.961 de lei.

Suveranul a obținut și subvenții din partea statului, totaliz�nd 125.337.805, pentru �ntreținerea palatelor regale, transportul de materiale și persoane pe C.F.R., pentru asigurarea tablourilor. Doar pentru v�n�torile regale, Ministerul Agriculturii a cheltuit 10.020.000 de lei, iar pentru grajdurile din str. Virgiliu din București 4.900.792 de lei.

La capitolul al III-lea,�Sume a c�ror provenienț� nu s-a putut stabili�, comisia de anchet� punea dou� l�zi cu bani, 110.850.000, predate de Ernest Urd�reanu, �n ziua de 6 septembrie 1940, administratorului bunurilor private ale lui Carol al II-lea, precum și suma de 32.950.000 de lei transferați �n dolari prin B.N.R. și depuși la Chase Bank din New York. Sume importante au fost deturnate din ordinul lui Carol al II-lea din fondurile destinate construirii Palatului Regal (250.000.000) și de la Stația de mont� Mogoșoaia (44.851.810).

Dup� �ntinse cercet�ri, instanța special� de judecat� de pe l�ng� Curtea de Casație, prin decizia nr.1 din 26 noiembrie 1941 l-a obligat pe Carol al II-lea s� restituie propiet�țile dob�ndite ilegal și s� pl�teasc� suma de 1.161.762.359 de lei. Bine�nțeles c� statul nu a primit vreun ban. Se ad�ugau valorile aflate �n str�in�tate, pe care comisia nu a putut s� le studieze. Constantin Argetoianu nota la 31 iulie 1938 despre “ne�ncetatele transferuri pe care regele prev�z�tor le face �n str�in�tate, cu complicitatea ministrului de Finanțe, Mitiț� Constantinescu”.

�n timp ce se �nfrupta din banii publici, Carol ținea discursuri despre cinste, corectitudine, despre forța de granit a oștirii rom�ne și despre hot�r�rea ei de a apr�ra fiecare palm� de p�m�nt a ț�rii. Ostentativ, și-a petrecut s�rb�torile de iarn� din 1939 �n r�ndul militarilor, �ncep�nd de la granița de vest, Oradea, apoi �n Dobrogea, la Constanța, apoi la Est la Chișin�u. �n capitala Basarabiei a vorbit patetic despre “drepturile noastre istorice asupra acestui ținut moldovenesc” dup� care a asistat la parada militar�. Regele avea s� noteze: “�n timpul paradei mi-a fost frig, mai ales la picioare și asta m-a f�cut s� m� duc la Cercul Militar pe jos. Entuziasmul publicului a fost st�rnit cu aceast� ocazie. Am fost inspirat.” Oamenii nu știau c� regelui �i este frig, credeau c� el cobor�se pentru a fi al�turi de ei, simbol al susținerii �n cazul unei agresiuni sovietice.

Sursa:�Ioan Scurtu,�Istoria rom�nilor �n timpul celor patru regi. Carol al II-lea, editura Enciclopedic�, București, 2010 – via inforor.com