n 1941, Ion Antonescu a hotrt constituirea unei “Comisii de Anchet privind fraudele din avutul public svrșite de Carol al II-lea”. Raportul comisiei, mprțit pe patru capitole a constatat numeroase abuzuri și ilegalitți.
Carol al doilea si Hitler in 1938
  • Primul capitol, intitulatDaruri, avantagii și subvenții primite de la particulari, arta c fostul suveran a primit de la particulari o serie ntreag de daruri și avantaje prin care și-a mrit considerabil averea. “Valoarea cadourilor depșea semnificația unor manifestri protocolare sau mrturii de devotament și afecțiune deosebit, devenind pur și simplu mijloace ilicite de mbogțire n dauna particularilor”. Astfel, de laNicolae Malaxaa primit o serie de daruri printre care: ntregul grajd de curse, evaluat la 2.000.000 de lei, o colecție de mrci valornd 5.000.000 de lei, un tablou de Grigorescu, altul de Luchian.Max Auschnitta pltit 6.000 de lire sterline pe un cal de prsil pentru rege. Societatea Reșița i-a dat 150.000.000 de lei, de la Armand Clinescu a primit o stem a Frontului Renașterii Naționale nconjurat cu pietre prețioase (250.000 de lei). C.F.R. a oferit o placeht de paltin cu briliante și rubine n valoare de 900.000 de lei. B.N.R. a cotizat cu 81.000.000 pentru Fundația Regal la care se mai adaug 225 de colecții mari de monede jubiliare de aur btute cu prilegul mplinirii a 10 ani de domnie, 22 de monede mari, 22 mijlocii și 22 mici cu ocazia unui secol de la nașterea lui Carol I, aur masiv valornd 224.345 de lei plus 689.684 de la Ministerul Aprrii Naționale pentru realizarea unui buzdugan, 25,587 kg. de aur n valoare de 5.652.963 de lei pentru confecționarea unui pahar și a unei farfurii precum și a hrții Romniei n relief.
carol
  • Darurile (care pot fi numite și mit) nu se opresc aici. De la Societatea Techirghiolul (anex a Bncii Marmorosch, Blank et comp.) a primit vila “Cetatea de Nisip”, construit pe terenul statului (4,5 ha.). De la societatea “Lujani” acțiuni n valoare nominal de 217.000.000 de lei. Banca Marmorosch Blank et comp i-a dat 10.000 de acțiuni evaluate la 5.757.000 de lei. “Societe Financiere textile pour la France et l’Etranger” i-a oferit 9.000 de acțiuni evaluate la 13.565.000. “Astra Vagoane” i-a dat și ea 30.000 de acțiuni valornd 46.227.252. n total, averea lui Carol al II-lea a sporit prin acțiuni cu 204.113.231, acesta nereușind s le valorifice pe toate. Abicarea l-a mpiedicat parțial.
carol-ii
Capitolul al doilea al anchetei se refera laSporirea patrimoniului fostului suveran n dauna statului. Pe acest linie se nscriau obținerea a 100 de pogoane n pdurea Snagov din partea Primriei București, dobndirea ilegal de imobile prin procedeul drii n plat: ferma Clenciu-Spanțov (770,8 de ha.), o parte din terenul Școlii de Horticultur de la Bneasa (3540 de m.p.), Stațiunea de mont Bneasa (5 ha. cu construcții), pepiniera de la Murfatlar (72 de ha.), balta Iezerul-Mostiștea (1010,4 ha.), balta Boianu-Sticleanu (6206,6 ha.), pdurea Hereasca (34,8 ha.), teren de cultur n prelungirea Hereasca (6,5 ha.), toate obținute de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor n schimbul expropierii unor propietți aparținnd Coroanei pentru a fi demolate și a se construi Palatul regal din București, care era folosit tot de suveran.
cimagesDup o serie de manevre, Carol al II-lea a obținut 15 ha. de vie de Cotnari (“donate” de cooperativa din localitate) pe care au fost construite pivnița și instalația de vinificare, pltite din fondurile Ministerului Agriculturii și Domeniilor (14.713.907 de lei). Un mod important de sporire a averii l-a reprezentat acordarea și ntrebuințarea de devize din fondul statului: 302 de automobile, un yacht, și-a pltit deplasrile din strintate (asta pe lng lista civil, salariul” anual), comisioanele bancare pentru trasferurile n stintate etc., toate acestea nsumnd 533.227.214 de lei. Scutirile de taxe și reducerile de impozite au fost o alt cale de mbogțire. Doar scutirile pentru produsele petroliere folosite de Casa Regal au fost de 28.915.699 de lei, pentru produse de larg consum 38.168.485 de lei, pentru ap, canal, curent, gunoi n intervalul 1934-1940, o sum de 10.992.214,10 lei, țigrile gratuite nsemnau 1.284.200 de lei. Pentru castelul de la Scroviștea, Carol a obținut de la guvern 69.000.000 pentru strzi, asanarea lacului din preajm etc. Guvernul a mai dat 127.899.000 de lei pentru dou automobile vntoare, plata unei foste servitoare a tatlui Elenei Lupescu, pentru poliția personal a lui Ernest Urdreanu, plata rentei unei artiste de la Teatrul Național București care a trebuit s se stabilieasc la Paris n urma insistențelor Elenei Lupescu, etc.
Yachtul Luceafrul, cel luat din banii publici, era propietatea regelui, dar trecut n patrimoniul Marinei Romne, deci cheltuielile de ntreținere și plata personalului (37.132.034) erau din banii statului. Numeroase persoane din serviciul personal al regelui erau pltite de stat. Pasionat de filatelie, a obținut din partea Poștei numeroase timbre autohtone și strine plus un specialist n materie, detașat la Paris pentru a aranja colecția suveranului (3.759.901 de lei). Carol al II-lea a folosit chiar și automobile rechiziționate. Convorbirile telefonice interne și externe (17.963.684) și abonamentele la ziare (6.784.838 de lei) au fost decontate de Poșt. Carol nu a ezitat s pun mna pe cei 6.000.000 de lei din fondul “Soldați”, ai celor detașați pentru stagiu la Palat, sum strns astfel nct la finalul serviciului aceștia s aib o sum minim de bani. Pe cheltuiala statului s-au fcut amenajri la propietatea particular de la Bneasa (1.500.000 de lei).
La inaugurarea stadionului GiulestiLa inaugurarea stadionului Giulesti
La categoriadiverseraportul menționa: Regia Autonom C.F.R. e executat pentru Casa Regal un automotor de vntoare cu dou remorci-platform n valoare de 2.000.000 de lei, dou vagoane frigorifice pentru vnat la prețul de 9,9 milioane. Prefectura Poliției Capitalei a fcut o brigad de 18 oameni și un șef de secție cu misiunea s pzeasc locuința Elenei Lupescu ncepnd cu 1934. Regele nu a pltit tax de timbru, impozit pentru mașini, a executat la tipografie diverse lucrri, registre și imprimate n mod gratuit, n afar de costul hrtiei. n mai 1932 a primit cadou de la Poliție o instalație de cinema n valoare de 298.000. Icrele pe care regele le primea nu suportau taxa de lux n valoare de 16,5%, adic 30.197. De asemnea icrele negre nu au fost taxate cu 76.017. Alte icre negre au fost predate gratuit, ele costnd 6.482.000 de lei. Din ordinul regelui, Direcția General a Poliției a pltit lunar 10.000 de lei soției unui maior mort la Jilava. n plus au fost dați 300.000 de lei lui Eugen Bianu pentru urmrirea lui Barbu Știrbei. Direcția General a Pdurilor Statului a dat lemne de 288.572 de lei, a efectuat n 1937 lucrri la Castelul de Vntoare de la Lpușna (997.420 de lei) iar anul urmtor de 1.097.914. Ministerul Sntții și Asigurrilor Sociale a dat aparatur de radiologie n valoare de 1.130.000 de lei. Biserica Ortodox a dat pentru castelul de la Ițcani dou vagoane de lemne plus 420.000 de lei pentru reparații și ameliorri. Primria București a cumprat colecții de inele vechi și tablouri n valoare de 925.000 de lei, obiecte druite lui Carol al II-lea. Primria Ploiești a oferit produse petroliere n valoare de 485.961 de lei.
Elena LupescuElena Lupescu
Suveranul a obținut și subvenții din partea statului, totaliznd 125.337.805, pentru ntreținerea palatelor regale, transportul de materiale și persoane pe C.F.R., pentru asigurarea tablourilor. Doar pentru vntorile regale, Ministerul Agriculturii a cheltuit 10.020.000 de lei, iar pentru grajdurile din str. Virgiliu din București 4.900.792 de lei.
La capitolul al III-lea,Sume a cror provenienț nu s-a putut stabili, comisia de anchet punea dou lzi cu bani, 110.850.000, predate de Ernest Urdreanu, n ziua de 6 septembrie 1940, administratorului bunurilor private ale lui Carol al II-lea, precum și suma de 32.950.000 de lei transferați n dolari prin B.N.R. și depuși la Chase Bank din New York. Sume importante au fost deturnate din ordinul lui Carol al II-lea din fondurile destinate construirii Palatului Regal (250.000.000) și de la Stația de mont Mogoșoaia (44.851.810).
Dup ntinse cercetri, instanța special de judecat de pe lng Curtea de Casație, prin decizia nr.1 din 26 noiembrie 1941 l-a obligat pe Carol al II-lea s restituie propietțile dobndite ilegal și s plteasc suma de 1.161.762.359 de lei. Binențeles c statul nu a primit vreun ban. Se adugau valorile aflate n strintate, pe care comisia nu a putut s le studieze. Constantin Argetoianu nota la 31 iulie 1938 despre “nencetatele transferuri pe care regele prevztor le face n strintate, cu complicitatea ministrului de Finanțe, Mitiț Constantinescu”.
carol_al_doilea2n timp ce se nfrupta din banii publici, Carol ținea discursuri despre cinste, corectitudine, despre forța de granit a oștirii romne și despre hotrrea ei de a aprra fiecare palm de pmnt a țrii. Ostentativ, și-a petrecut srbtorile de iarn din 1939 n rndul militarilor, ncepnd de la granița de vest, Oradea, apoi n Dobrogea, la Constanța, apoi la Est la Chișinu. n capitala Basarabiei a vorbit patetic despre “drepturile noastre istorice asupra acestui ținut moldovenesc” dup care a asistat la parada militar. Regele avea s noteze: “n timpul paradei mi-a fost frig, mai ales la picioare și asta m-a fcut s m duc la Cercul Militar pe jos. Entuziasmul publicului a fost strnit cu aceast ocazie. Am fost inspirat.” Oamenii nu știau c regelui i este frig, credeau c el coborse pentru a fi alturi de ei, simbol al susținerii n cazul unei agresiuni sovietice.
Sursa:Ioan Scurtu,Istoria romnilor n timpul celor patru regi. Carol al II-lea, editura Enciclopedic, București, 2010 – via inforor.com
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *