Niște oameni care e posibil s simt efectele oxitocinei.

Nu prea ai timp pentru gnduri raționale dup ce-ai luat o pastil. Ai bgat trei bombonele și nu te mai intereseaz dect s afli cum se simt la atingere eșarfele oamenilor. Așa c te-ai fi gndit c-n toat euforia asta și cu palpitațiile de rigoare, n-ai loc s-ți mai pese și de etnia oamenilor din jur.

Greșit. Se pare c biochimia creierului n timpul unei noapte de distracție euforic n club nu e prea diferit de cea a participanților la un marș al Noii Drepte. Asta din cauza hormonului numit oxitocin, care a fost descris de mulți ca„hormonul iubirii” sau „hormonul afecțiunii”. Acest hormoncontribuiela dezvoltarea ncrederii ntre mam și copil n timpul alptrii și ntre parteneri n timpul sexului. MDMA-uldeclanșeazeliberarea acestui hormon n creier și sta e motivul pentru care iubim și ne simțim iubim cnd lum pastile.

Darcercetrile profesorului Carsten De Dreude la Universitatea din Amsterdam au dezvluit c oxitocina are și o latur mai sinistr. Pe scurt, experimentele lui au dezvluit c ceea ce mulți considerau „molecula moral” e de fapt tocmai opusul ei și contribuie la ceea ce oamenii de științ numesc eufemistic „etnocentrism”, iar noi rasism.

Participanții la experimentul doctorului Dreu s-au confruntat cu dilema de a refuza accesul unei persoane pe o barc de salvare pentru a le salva viața altor cinci. n timpul experimentului, olandezilor li s-a dat oxitocin fie printr-un spray nazal, fie placebo. Rezultatele au artat c cei care luaser oxitocin erau mai doritori s salveze brbații cu nume olandez și s-i sacrifice pe cei cu nume musulman sau german. n schimb, participanților la experiment care luaser placebo le era indiferent numele potențialei victime.

Fasciștii din Brighton probabil experimentnd efectele oxitocinei.

Mi s-a prut foarte ciudat c acest hormon, care te face s iubești totul n jurul tu, te poate transforma ntr-un dobitoc din la care alege s fie ostil cu o persoan din cauza culorii pielii ei. Așa c am vrut s aflu mai multe despre asta și l-am contactat pe profesorul Anil Seth, neurolog și cercettor la Universitatea din Sussex și co-director al Centrului de Științ a Conștiinței. A spus c efectul oxitocinei ar putea avea legtur cu evoluția și supraviețuirea social.

„Ideea de altruism și pro-socialitate a fost cercetat de mulți antropologi și cercettori sociali care au observat c deși e avantajos s fii pro-social n grupul tu – cei care mprtșesc interesele tale culturale și care ar putea fi nrudiți cu tine chiar și la distanț – s-ar putea ca faț de celelalte grupuri s se aplice exact opusul”, a spus el.

Cu alte cuvinte, discriminarea mpotriva oamenilor diferiți de tine ar putea fi produs natural de un hormon din creierul uman. L-am ntrebat ce rol joac oxitocina n acest proces și mi-a povestit despre un alt experiment de-al profesorului doctor Dreu n care subiecții au fost mprțiți n dou grupuri și au trebuit s aleag ce forme abstracte erau sau nu atrgtoare. Desigur, nu existau rspunsuri corecte sau greșite – adevratul test era s vad care grup era mai dispus s fie n acord cu cellalt.

„Cnd grupurile nu erau de acord n privința unei forme, oxitocina creștea omogenitatea n fiecare grup”, mi-a spus profesorul Seth. „Deci, dac ești ntr-un grup și toți luați oxitocin, probabil o s ai o atitudine de genul ‘Ah, cubul la e genial – nu nțeleg de ce tipilor din grupul la nu le place ptratul’. Și, binențeles, asta se ntmpl relativ inconștient, așa c oamenii nu știu c oxitocina are efectul sta. Nu forma geometric e important, ci ct de omogen e perspectiva membrilor unui grup cnd știu c aceasta difer de perspectiva altui grup.”

M-am gndit imediat la faptul c atunci cnd extremiștii se adun n grupuri – pentru marșuri și proteste, de exemplu – emoțiile lor sunt mult mai pronunțate dect ar fi dac te-ai ntlni cu fiecare membru n parte. Binențeles, asta are legtur și cu faptul c punctul de plecare al acestor marșuri e , de obicei, un bar – iar antifasciștii care vin și ei s arunce cu lucruri n participanți nu ajut nici ei la pstrarea calmului.

Fasciști greci, probabil simțind efectele oxitocinei.

Gndește-te la sentimentul de uniune pe care l simți la petrecerile mari sau la concerte sau la scenele de euforie n mas din mega-bisericile americane evangheliste. Legtura comun n aceste situații e o credinț puternic mprtșit. Face parte din natura uman s ne adunm n turme n funcție de credințele noastre, chiar sfidnd orice rațiune sau logic.

O distincție important de remarcat n acest punct e aceea c rolul oxitocinei n aceste fenomene nu e cel de a-ți scdea ncrederea n cei diferiți de tine, dar de a-ți crește ncrederea n cei care posed calitțile pe care le recunoști la tine. Deci rezultatul nu e neaprat rasism, ct e fanatism.

Oxitocina face asta prin abilitatea de a rspndi o emoție ntr-un grup de oameni, aproape ca pe un virus. Profesorul Seth mi-a explicat asta detaliat: „Toți suntem contagioși emoțional – sunt un pic fericit, dac și tu ești fericit și un pic trist, dac tu ești trist. Oxitocina joac un rol n optimizarea modului n care are loc aceast inferenț.”

Cu alte cuvinte, oxitocina ne face mai empatici – mai sensibili la emoțiile din jurul nostru. Aceast idee a fost susținut de un studiu recent, publicat nluna ianuarie a acestui an, care a descoperit c nivelele de oxitocin pot declanșa o hipersensibilitate la emoțiile altora. n prezent, se cerceteaz cum nivelele insuficiente de oxitocin pot duce la autism – tulburare care e asociat cu o lips de nțelegere emoțional a celorlalți.

Fasciști malaezieni cu un posibil nivel crescut de oxitocin n creier.

Rezultatul e c atunci cnd oamenii care mprtșesc aceleași credințe se adun la un loc, creierul lor elibereaz oxitocin și i face s se simt bine și s-și ntreasc comportamentul. Deci i face s se țin și mai tare cu dinții de credințele lor și s-i resping pe cei care nu sunt de acord cu ele, toate astea n scopul evoluționar de a crea comunitți unite, ai cror membri s se iubeasc și protejeze unii pe alții.

Deci MDMA-ul te face rasist? Nu, nu chiar.

Da, MDMA-ul elibereaz oxitocin, iar oxitocina poate produce etnocentrism, dar nu exist o legtur direct ntre cele dou – iar MD-ul are att de multe efecte asupra creierului nct experiențele individuale sunt ntotdeauna foarte subiective.

n orice caz, ce poate face MDMA-ul – n special ntr-un mediu n care se adun mulți oameni asemntori, cum ar fi un party tehno – e s intensifice profund fanatismul egocentric, iluzoriu n legtur cu tine, cei din jur și atmosfera minunat, la fel cum rasiștii devin puțin mai rasiști n timpul marșurilor, iar creștinii devin și mai creștini cnd le vorbește un preot n limbi așa-zis divine.

Sursa: vice.com

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *