Dare de seamă cu privire la Congresul avocaților – din partea delegatului Rapcea Mihai, din cadrul Baroului București – PARTEA II-a

Prezint continuarea primei părți a dării de seamă pe care o fac publică la solicitarea colegilor care m-au delegat.

La finalizarea primei zile de Congres (ale carei lucrari au fost demarcate de o copioasa masa de pranz servita in cele doua restaurante al Hotelului Intercontinental) dl. Președinte Gheorghe Florea a ținut să sublinieze că invită pe toți delegații la Congres să participe la seara festivă (cu începere orele 20.30) organizată în incinta aceluiași hotel. Personal nu am participat la această serată care a avut probabil un rol de socializare, însă pot spune că roadele amare ale acestei serate s-au văzut în cea de-a doua zi de congres când atmosfera sălii era sensibil schimbată.

Din câte am aflat de la colegii din provincie care au participat la programul de seară, membrii marcanți ai prezidiului au dus o activitate susținută de convingere, lămurire, și eventual cumințire a celor mai aprige și înverșunate voci din prima zi a Congresului. În această atmosferă pacificată au demarat lucrările celei de-a doua zi a Congresului UNBR. Dacă în prima zi de Congres foarte mulți dintre colegii cu nemulțumiri se grupaseră în zona din centru-dreapta a sălii, în cea de-a doua zi în acea zonă m-am regăsit doar eu, colegul Florin Știolică, și cam atât, în jurul nostru facându-se un gol acuzator și totodată grăitor ce exprima într-un mod sugestiv schimbarea de atitudine survenită în rândurile delegaților.

Fără să acuz pe nimeni, cu titlu de exemplu, au dispărut de lângă noi colegii Remus Burciu, domnul decan Șerban Lovin, dar au rămas Marius Damian Buruiană, Seceuceanu și alți câțiva față de care îmi cer scuze că nu îmi amintesc în acest moment numele lor.

Ședința a fost deschisă de către dl. Președinte Florea într-un ton cu nuanță dojenitor-agresivă, acesta ”uitând” să mai facă (precum în prima zi de congres!) numărarea delegaților pentru a se vedea dacă adunarea mai este statutar constituită din punct de vedere al cvorumului. Judecând însă după numărul de scaune libere (în condițiile în care în ziua anterioară aproape nu găseai un loc liber), aș spune că Adunarea se subțiase considerabil.

În primele 30 de minute de ședință mai mulți colegi care urmăreau on-line ședința mi-au atras atenția atât pe facebook, cât și pe sms-uri, că Juridice.ro nu mai transmite lucrările Congresului. La sesizarea mea, domnul Președinte Florea a replicat că nu s-a luat nici o decizie (oficială ) și că Congresul se transmite, fapt confirmat și de cameramanul de la Juridice.ro. Când, în replică, am întors ecranul laptopului meu către prezidiu, cu pagina de la Juridice.ro deschisă, demonstrând astfel că transmiterea este minunată, dar lipește cu desăvârșire, a urmat un moment de stânjeneală, de apnee vocală, similar celui din momentul în care am prezentat domnului decan al Baroului București, cu o săptămână înainte, în ședința de pregătire a delegaților pentru Congres, dovada virării de către Ministerul Justiției a sumelor aferente Seviciului de Asistență Juridică (SAJ) la nivelul lunii februarie inclusiv în condițiile în care existau plăți restante de 6 luni pentru că, “chipurile” nu se viraseră banii.

Bani oficii-page-001 Bani oficii-page-002 Bani oficii-page-003 Bani oficii-page-004

Astfel, încă o dată, am avut ocazia amară să constat că brava noastră conducere poate să rămână speach-less în fața dovezilor concrete care le contrazic susținerile. Ca o paranteză, trebuie totuși menționat că, în urma prezentării documentului mai sus arătat, avocații de la SAJ și-au primit rapid banii. De data asta. Similar, la câteva minute după intervenția mea, Juridice.ro a început să transmită lucrările Congresului.

S-a reluat dezbaterea din ziua anterioară pe tema bugetului și a descărcării de gestiune a CAA. M-am înscris și eu la cuvânt și mi-am susținut punctul de vedere cu privire la necesitatea unui audit asupra activității din ultimii ani a CAA. În condițiile în care chiar un membru al comisiei de cenzori a Casei a spus cu gura lui că există filiale ale CAA care nu au permis și refuză în continuare să permită controlul activității de către cenzorii Casei Centrale, există o suspiciune rezonabilă că raportările provenite din teritoriu, pe care se bazează raportul general al Casei, supus spre aprobare, nu corespund realității. Am reiterat necesitatea efectuării auditului nu ca un exercițiu formal, inutil, anevoios și costisitor, cât ca un exercițiu de transparență și încredere, menit să consolideze încrederea membrilor cotizanți în conducerea CAA.

Am criticat totodată planul de investiții și cheltuieli al CAA în principal pentru lipsa elementelor concrete privind alocarea sumelor destinate investițiilor imobiliare (în cuantum de 18-21 milioane de Euro).

Pe scurt, am căutat să demonstrez delegaților prezenți cât de păguboasă poate fi politica de investiții în domeniul imobiliar al CAA în condițiile economice actuale când impozitele pe imobile datorate de persoane juridice sunt exorbitante (1,5 % pe an) din valoare imobilului, iar cheltuielile cu personalul ce urmează să deservească aceste imobile, dar și cu utilitățile, transformă într-o gaură neagră, devoratoare de bani, o astfel de investiție.

Am criticat și lipsa unui raport previzional privind graficul de amortizare al unei astfel de investiții, în condițiile în care același excedent putea fi folosit pentru mărirea punctului de pensie, mărirea alocației pentru concediul de maternitate (care în prezent este între 600 și 1100 lei pe lună – indiferent de valoarea cotizației vărsate – în ciuda hotărârii 485bis/11.09.2010 sau a pensiilor de urmaș) și mult mai bine chivernisit prin plasamente financiar-bancare aducătoare de venituri suplimentare (bonuri de tezaur, obligațiuni la termen sau depozite cu dobândă). Fară a se gândi la creșterea beneficiilor pentru cotizanți, Onor conducerea CAA a găsit de cuviință să propună, totuși, creșteri salariale de 25 % pentru angajații CAA.

 Făcând o comparație am asimilat situația CAA cu cea a Egiptului antic de sub domnia faraonului ce l-a avut drept sfătuitor pe evreul Iosif, care a interpretat visul faraonului cu cele 7 vaci grase care au fost mâncate de 7 vaci slabe, semnificând cei 7 ani de prosperitate consumați de cei 7 ani de foamete. În mod similar, precum Iosif, l-am atenționat pe dl. președinte Florea să nu risipească banii poporului avocaților pe construcții faraonice, ci să asigure rezervele necesare pentru anii de foamete despre care știm cu certitudine că vor urma.

Pentru cei care nu cunosc situația actuală – DAR ȘI VIITOARE a Casei noastre de Asigurări, le pun la dispozțiție câteva din diagramele previzionale actuariale. Se spune ca o imagine face cât o mie de cuvinte. În cazul de față, ele fac cât toți banii noștrii de pensii:

evolutie pensionari avocati aici sunt banii dvoastra evolutie aderari avocati cotizatii avocati varsta venituri avocati varsta

În ciuda avertismentelor mele laocoonice, troienii din sală au votat împotriva auditului solicitat de mine. Trebuie menționat faptul că un astfel de audit a fost solicitat și în anii anteriori de către diverse voci, însă atunci s-a obiectat că nu există fonduri pentru un astfel de audit. Prevăzând acesta piedică, am solicitat în mod distinct în cadrul celor 18 puncte propuse de mine Congresului votarea bugetului destinat auditului, separat votării auditului. Cu o vădită rea-credință, domnul președinte Gheorghe Florea a supus dezbaterii și votului proiectul de buget al CAA pentru 2014 înainte de propunerea mea privind votarea unui buget special alocat pentru audit, “uitând” totodată, să includă eventual această propunere în dezbaterea bugetului CAA pentru 2014.

 În aceste condiții, chiar domnia Sa a folosit argumentul demobilizator că, deși din principiu ar fi de acord cu un audit, nu există sume alocate acestuia.

În acest fel a lansat către sală semnalul persuasiv de respingere a propunerilor privind auditul, iar votanții au reacționat pavlovian.

Mai multe amănunte în episodul viitor….

De la finalizarea acestui material (cu mari și anevoioase eforturi, datorită volumului de muncă din ultimele zile) și până la momentul deciziei de a-l publica, au mai intervenit numeroase, și interesante evenimente.

Principalul eveniment a constat în ținerea Adunării Generale Ordinare a Avocaților din Baroul București astăzi 13.04.2014, în zi de Florii. Evident, suprapunerea programului Adunării cu cel al slujbei bisericești a dus la lipsa cvorumului cerut de lege, motiv pentru care adunarea a fost re-convocată pentru data de 26.04.2014.

Și, cum astfel de adunări sunt un bun prilej de socializare, am aflat că dl. președinte UNBR Gheorghe Florea nu doar că a remarcat că exist, dar a și început să vorbească despre mine. Și pentru că nu ne cunoaștem suficient, direct și personal, simt nevoia să îl lămuresc pe această cale că soția mea, Hincean Sabina este înscrisă în Baroul București, iar nu în Baroul Bota, cum în mod greșit credea dl. președinte. De altfel, afirmațiile mele anterioare cu privire la dl. Bota Pompiliu și Baroul Constituțional au fost făcute strict cu privire la combativitatea de care dă dovadă acest domn (Pompiliu Bota) – pe care de altfel nu am avut încă plăcerea să îl cunosc personal; combativitate pe care mi-aș fi dorit să o regăsesc și eu la organele de conducere ale profesiei noastre, cum o regăsesc (cu mare ciudă!) la cei din conducerea Uniunii Notarilor Publici din România sau la Nivelul Uniunii Juriștilor sau a Mediatorilor – profesii care și-au lărgit teritoriile de “vânătoare” pe domeniile tradiționale ale avocaților, fără nici o reacție din partea actualei conduceri UNBR.  

avocat Mihai Rapcea

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *