1)Conformhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israeln urma adoptrii planului de mprțire a Palestinei din 1947 alOrganizației Națiunilor Unite, pe data de14 mai1948, odat cu expirareaMandatului britanic pentru Palestina,David Ben-Gurion, președinteleOrganizației Sionisteși alAgenției Evreiești pentru Palestina, a proclamat independențaStatului Israeln cadrul liniilor de mprțire teritorial cuprinse n deciziaONU[11][12].

2)Miscarea legionara a fost unica pe mapamond, indiferent cat s-ar stradui marionetele sa puna un semn egal intre aceasta si nazism sau fascism.

3)Parintele Justin Parvu vorbea despre 10 000 arestari in noaptea de 14 – 15 mai 1948

Parintele amintea de evreul Davidovici. De evreii Teohari Georgescu siAna Paukercitim in articolulPrigoana mpotriva tinerilor legionari:

In noaptea de 14/15 mai 1948 au avut loc masive arestri ale unor membri aparinnd Micrii Legionare ori Friilor de Cruce. Aceast aciune de amploare s-a desfurat pe tot cuprinsul rii. Ea s-a derulat concomitent n marile orae, la ora stabilit. Factorul surpriz a fcut ca muli legionari s nu se poat ascunde la rude sau prieteni. Martor al dramaticelor evenimente, fostul deinut politic Traian Popescu susine, dup aproape ase decenii, ntr-o discuie cu Gabriel Stnescu, c numeroasele arestri s-au fcut potrivit unui plan dinainte stabilit, conform Ordinului nr. 5 al lui Teohari Georgescu din 13 mai 1948. Organele de ordine i Sigurana au ntocmit din vreme tabele nominale cu persoanele care trebuiau s fie reinute n acea nou „noapte comunist a Sfntului Bartolomeu”. Potrivit aceluiai, „s-au alctuit echipe speciale formate din trei persoane. eful echipei era de regul agent al Siguranei Statului, organism nc n funciune. El a primit un plic nchis coninnd adresele celor care urmau s fie arestai, dar nu avea voie s-l deschid nainte de plecare”.

La rndul su, printeleGheorghe Calciu, la vremea aceea student la Medicin, noteaz n nite nsemnri confiscate de Securitate c „arestrile au nceput n ziua de 15 mai. Era o aciune masiv, spectaculoas, desfurat pe ntreaga ar i dup un plan minuios stabilit. Teohari Georgescu, ministrul de Interne iAna Paukeri-au calculat lovitura cu snge rece. Securitatea [Sigurana – n. n.] ntocmise vreme de peste trei ani dosarele tuturor gruprilor care proliferau n ar i al tuturor indivizilor periculoi […] Comunitii, care fuseser o simpl fraciune a Internaionalei comuniste, suplineau lipsa total de popularitate prin for i violen. Nici nu exista alt cale […]. Teohari Georgescu i consilierii lui s-au servit de vechea poliie, care deinea i informaiile despre Micarea Legionar, dar i unele date compromitoare despre membrii Partidului Comunist, date care puteau fi folosite la nevoie mpotriva oricui”.

Comunitii au utilizat i Sigurana Statului. Membrii ei, dar i poliitii, respectiv jandarmii n mare parte, au dovedit n acei ani tulburi exces de zel n favoarea noilor autoriti prosovietice, n sperana meninerii lor pe posturile deinute i nainte de 6 martie 1945. Cnd i-au format cadrele necesare proprii, comunitii romni nu numai c i-au alungat din posturile respective, dar i-au aruncat, dup procese sumare, n nchisori i lagre.

Dumitru Bacu susine n excelenta sa lucrare dedicat „fenomenuluiPiteti” c „organele de ordine public au reinut o mie de studeni din centre universitare – Bucureti, Iai i Cluj”.

n schimb, un alt deinut politic, Grigore Dumitrescu, considera ntr-o carte publicat la Munchen n limba romn, acum mai bine de trei decenii, c avem de a face cu cinci mii de tineri studeni arestai. Printele Gheorghe Calciu – Dumitreasa, care a trit acele momente cumplite, susine ntr-o discuie ampl cu Monahul Moise de la Mnstirea Oaa, c atunci, n mai 1948, „au fost peste zece mii de arestai”.

La rndul su, tnrul avocat buzoian Nicolae (Nicu) Pun afirm n memoriile sale, publicate dup aproape cinci decenii, c „n noaptea de 14/15 mai 1948, n toat ara s-au fcut masive arestri. Duba neagr, devenit celebr, funciona far ntrerupere n cursul nopii, dup procedee necunoscute pn atunci. Sunt informaii c n Buzu fuseser arestate cam 60-70 de persoane din toate categoriile sociale: muncitori, rani, intelectuali’.

Un alt martor al acestor evenimente dramatice, Cornel Drgoi, noteaz n nsemnrile sale, tiprite dup decembrie 1989, c noaptea respectiv a fost „cea mai celebr a Securiti!, cnd au arestat pe toi elevii i studenii care erau n evidena lor ca legionari […]. n satul Olaru [lng Clrai – n. n.], unde m gseam, erau douzeci i patru. ntr-o noapte i-au luat pe toi”.

Aflat i el printre miile de reinui, scriitorul i eseistul Dan Lucinescu descrie n cartea sa de rememorri aceste clipe de comar astfel: „Tot ce a fost frumos i nobil a fost clcat n picioarele hde de cel mai monstruos fenomen al istoriei comunismului bolevic. Pericolul morii ntinse aripa neagr asupra miilor de tineri care erau legai de tradiiile poporului”.

Nu peste mult vreme va ncepe procesul de reeducare a tinerilor arestai i azvrlii n Gulagul romnesc.

(Constantin I. Stan – Crucea reeducrii)

sursa:saccsiv.wordpress.com

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *