Feed on
Posts
Comments

Karma în buddhism

un articol de Dan Toganel – via yogatraditionala.ro

Poate ați auzit expresii de genul: “E karma ta/lui/ei”, “E karma mea, ce pot să fac”,  “Trebuie să fac X ca să îmi ard karma”, șamd.

Doctrina karmei este poate cea mai neînțeleasă parte a buddhismului. Asta datorită atât a influențelor provenite din religiile abrahamice cât și a necunoașterii textelor buddhiste. Dalai Lama, de exemplu, își sfătuiește discipolii începători să studieze bazele buddhismului, doctrina Theravada, canonul Pali, înaintea altor topicuri mai avansate, gen Vajrayana (Tantra), Dzogchen sau Mahamudra.

Doctrina karmei este un subiect amplu, acest articol își propune să acopere aspectele de bază.

1. Ce este karma?

Cuvântul karma (sanskrită) (pali: kamma) înseamnă acțiune, în buddhism desemnează intenția care stă la baza acțiunilor efectuate cu corpul, vorbirea și mintea.

În Nibbedhika Sutta (Anguttara Nikaya 6.63), Buddha spune:

“Vă spun, intenția e kamma. Prin intenție, kamma este creată prin corp, vorbire și intelect.”

Cu alte cuvinte, intenția mentală (impulsul psihologic) determină rezultatele karmice (sanskrită: phala) și nu aspectul, forma exterioară.

Atunci când acționăm sub impulsul emoțiilor negative (mânie, ură), aceste emoții vor genera tendințe mentale, tendințe care, la rândul lor vor genera suferință.

Chiar dacă ne naștem într-o condiție bună (o familie iubitoare, situație materială bună, etc), dar tendințele noastre mentale (care au fost cultivate în trecut) sunt negative, vom experimenta suferința, prin diferite stări mentale negative.

Dacă, în schimb, tendintele noastre mentale sunt pozitive, chiar atunci când experimentăm anumite lipsuri sau situații dificile (inerente în samsara, căci suferința – duhkha – este una din caracteristicile existenței), vom continua să experimentăm stările mentale pozitive, generatoare de fericire.

Suferința psihică experimentată ca urmare a karmei negative, este prin urmare rezultatul firesc al acțiunilor imorale (acțiuni având la bază intenții negative, egoiste) si nu o pedeapsă divină.

Legea karmei se aplică în mod special sferei morale și nu se referă la relația dintre acțiuni și consectințele lor, ci mai degrabă la calitatea morală acțiunilor și a consecințelor acestea, cum ar fi durerea sau plăcerea, experiențele negative sau pozitive. (Vezi Reichenbach Bruce , The Law of Karma: A Philosophical Study, University of Hawaii Press).

Rezultatele karmice, nu se limitează la sfera psihologicului (deși karma este în primul rând mentală – intenție), în sensul că, psihicul influențează acțiunile noastre.

De exemplu, dacă întreținem gânduri necinstite, dacă ne gândim cum putem să furăm și să înșelăm alte persoane, la un moment dat, este foarte posibil să avem ocazia să ne punem gândurile în practică. Consecințele acestor acțiuni sunt evidente. Mai devreme sau mai târziu vom fi prinși de poliție, anchetați, închiși, experimentând stări de suferință.

Pe scurt, legea karmei ar putea fi definită astfel:  intențiile negative (emoțiile negative, egoiste) generează tendințe mentale negative, care produc la rândul lor suferință; intențiile pozitive (emoțiile pozitive, altruiste) generează tendințe mentale pozitive, care produc la rândul lor fericire.

Evident, atunci când vorbim de intenție sau de motivație, este vorba despre intenția reală, care poate fi uneori inconștientă, dacă nu avem o anumită maturitate spirituală, un anumit nivel de introspecție și mai ales dacă nu suntem sinceri cu noi înșine.

2. Totul este cauzalitate, dar nu totul este karma

Totul este karma. Nimic nu este întâmplător; dacă ai ochi verzi sau negri, ai o anumită karma; absolut orice ți se întâmplă în viață se datorează karmei din viețile anterioare. Nu?

Greșit!

În scrierile Theravada timpurii, precum Aṭṭhasālinī (vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Niyama#Buddhism ), apare noțiunea de pañcavidha niyama, cele cinci seturi de legi universale.

Acestea sunt:

– utu-niyāma – legile fizicii

– bīja-niyāma – legile biologice (germinarea semințelor, moștenirea genetică)

– kamma-niyāma – legea karmei

– citta-niyāma – legile psihicului

– dhamma-niyāma – legile naturale

După cum putem observa, în afară de legea karmei, mai există încă patru set-uri de legi, care pot produce efecte în lumea fenomenală.

De exemplu, succesiunea zi – noapte este cauzată de mișcarea planetelor care este cauzată, la rândul ei, de legile fizicii. Deși este un lanț cauzal, nu are legătură cu moralitatea, respectiv legea karmei.

În Sayutta Nikaya, Sivaka Sutta, Buddha contestă ideea că tot ceea ce experimenteaza o ființa se datorează karmei din viețile anterioare:

“Maestre Gotama, unii brahmani si contemplativi susțin această doctrină, această viziune: orice senzatie experimenteaza o ființă individuală – plăcere, durere, nici plăcere-nici durere – este în întregime cauzat de ce a făcut acesta înainte [nt: in viețile anterioare]. Ce spune Maestrul Gotama despre aceasta?”.

[Buddha:] [nt: enumeră diverse umori care pot cauza boli …] “Deci acești brahmani și contemplativi care susțin doctrina și viziunea că orice senzație experimentează un individ – plăcere, durere, nici plăcere – nici durere – este în întregime cauzată de ce a făcut acesta înainte – omit ceea ce ei înșiși  știu, omit ceea ce este convenit de către lume. De aceea eu spun că acești brahmani și contemplativi greșesc.”

3. Karma nu este destin

Buddha respinge trei viziuni greșite:

– Pubbekata-hetu: tot ce  experimentăm în prezent se datorează karmei anterioare

– Issaranimmana-hetu: tot ce experimentăm în prezent este creația unui Zeu atotputernic/Dumnezeu

– Ahetuka: nu există cauzalitate și nici legea karmei

Primele două viziuni greșite se referă la determinism. Determinismul înseamnă că totul în viața noastră e determinat și noi nu putem schimba nimic.

Dacă însă, totul ar fi determinat, orice efort spiritual ar fi inutil si orice evoluție spirituală imposibilă.

Această idee nu e doar falsă, ci și periculoasă, deoarece predispune către lene și inerție.

Karma însă nu determină, karma condiționează.

În buddhism există nenumărate metode pentru purificarea karmei.

Astfel, karma poate fi purificată printr-o viață etică, conștientizare, discernământ. În Lonaphala Sutta (AN 3.99), karma negativă este comparată cu un bulgăre care este dizolvat în apă. La fel cum, atunci când un bulgăre de sare este dizolvat în Râul Gange, râul nu devine mai sărat, la fel în cazul celui ce e a dezvoltat virtuți, discernământ, a făcut multe acte virtuoase, pozitive, în acest caz, karma sa negativă se va manifesta foarte mult atenuat sau nu se va manifesta deloc.

În Vajrayana și Mahayana există metode foarte puternice pentru purificarea karmei: Nyungne, Vajrasatva, etc.

4. Karma pozitivă înseamnă tendințe mentale pozitive

Acesta este criteriul după care ar trebuii să măsurăm evoluția spirituală.

Purificarea karmei înseamnă că emoțiile negative se reduc, iar cele pozitive, altruiste, se amplifică.

Dacă după ani de practică spirituală, încă suntem dominați de emoții negative, egoiste, iar altruismul nostru este undeva în jurul lui zero, poate ar trebui să ne punem unele întrebări.

Faima, diferite plăceri sau banii, nu sunt o măsură a purificării karmei.

După cum nici bolile, deformitățile fizice, lipsurile de orice fel, nu demonstrează faptul că avem o karma negativă (vezi și punctul 6) sau că “involuăm spiritual”.

Buddha a avut discipoli cu dizabilități fizice, dintr aceștia Khujjuttara (care era cocoșat) și Bhaddiya (care era pitic) erau renumiți pentru înțelepciunea lor.

Poate este amuzant cum unii se grăbesc să condamne dizabilitățile fizice și să le categorisească drept “karma negativă”. Oare să te naști în timpul lui Buddha, să îl întâlnești pe Buddha și să studiezi cu El, arată o karmă negativă?

5. Nu există karma colectivă

Deoarece karma este personală.

În Upajjhatthana Sutta (AN 5.57), Buddha spune:

“Eu sunt stăpânul karmei mele. Eu îmi mostenesc karma. Eu sunt născut din karma mea.”

Ideea că o colectivitate generează o anumită karma în același timp, pentru ca, apoi, să experimenteze consecințele karmice tot în același timp, este o idee străină buddhismului.

Evident, este posibil, ca un grup să acționeze într-un anumit mod, dar karma generată va fi individuală. Să luăm de exemplu, un grup de soldați în timpul războiului. Scopul lor, ca grup, este să își ucidă adversarii. Dar este greu de crezut că toți indivizii participă la acțiunea grupului în mod egal. Unii, pot fi foarte entuziaști, alții vor acționa din obligație, iar poate alții vor căuta să evite uzul armelor. In acest caz, karma acumulata de fiecare individ va fi diferită.

6. Doar un iluminat poate cunoaște întreaga complexitate karmică

În Acintita Sutta (AN 4.77), Buddha spune:

“Există patru lucruri care nu pot fi presupuse, despre care nu putem specula, care ar aduce nebunie și tulburare tuturor celor ce speculează despre ele.

Care sunt acestea patru lucruri?

Sfera de Buddha a Buddha-șilor …

Sfera de jhana a celui ce  află în jhana [nt: samadhi] …

Modul precis de funcționare al rezultatelor kammice …

Presupunerile despre originile lumii ….”

Karma nu este un proces liniar, este un proces complex și speculațiile referitoare la karma sunt lipsite de sens.

7. Ce nu este karma

Unele secte folosesc o prezentare deformată a karmei, într-un mod manipulator.

O să prezint în continuare câteva clișee:

– “ai o karmă foarte bună dacă ai ajuns în școala noastră”

Fiecare are propia lui motivație. Chiar atunci când vorbim de școli autentice, unii pot participa pentru a se întâlni cu persoane de sex opus, alții ca să facă afaceri, alții pentru a primi învățătură; unii practică învățăturile, alții nici nu le consideră importante.

Este aburd să facem o generalizare.

– “nu-l ajuta căci este karma lui”

Nu putem cunoaște ce e karma și ce nu (vezi 6).

Dar chiar dacă karma lui/ei este să sufere, este karma noastră (negativă) să fim nepăsători.

– “dacă faci un anumit lucru, îți arzi karma, chiar dacă acel lucru e imoral”

O acțiune nevirtuoasă, imorală, generează tendințe mentale negative, deci karmă negativă.

Arderea karmei ar trebuii să fie însoțită de reducerea emoțiilor negative și creșterea celor pozitive, a calmului, iubirii, bunătății, discernământului.

Dacă avem calm mental, bunătate, discernământ, înțelepciune, cum putem face acțiuni imorale?

Cum putem spera să ne purificăm mintea prin acțiuni nevirtuoase?

– ”e karma ta/lui să suferi/e în acest fel”

Doar o ființă perfect Iluminată știe exact ce anume se datorează karmei și ce nu (vezi 6), deoarece pot exista mai multe cauze în afară de karma (vezi 2) care pot produce un anumit rezultat.

Atunci când cineva vă spune că ceva se întâmplă datorită karmei negative, daca nu sunteți absoluți siguri că respectiva persoană este perfect Iluminată, poate ar trebuii să priviți afirmațiile lui cu un pic de suspiciune.

Citiți și:

http://sdhammika.blogspot.ro/2008/05/kamma-and-natural-disasters-i.html

http://sdhammika.blogspot.ro/2008/06/recent-tsunami-greatest-natural.html

http://sdhammika.blogspot.ro/2008/06/kamma-and-natural-disasters-iii.html

http://sdhammika.blogspot.ro/2010/04/kamma-and-disabilities.html

loading...

42 Responses to “Karma în buddhism”

  1. Oro says:

    Deci, aia care a murit de cancer nu a murit din cauza karmei, ci a bolii? Si totusi de ce i s-a declansat ei si nu la Bivo? De ce la varsta aia si nu atunci cand a fondat Misa? De ce, de ce s.a.m.d.

  2. Flagg says:

    Acum am vazut chestia urmatoare:

    http://yogatraditionala.ro/?p=13

    Mult succes si voua! 🙂

    Si sper sa organizati intalniri si prin alte parti decat capitala. 🙂 Ar fi pacat ca anumite locatii sa ramana pe mai departe fiefuri practic necontestate ale miscarii. 😛

  3. MR says:

    Intunericul dispare de la sine cand apare lumina. Contesta lumina intunericul ? Pur si simplu aparitia uneia o face pe cealalta sa dispara. Fara lupte, fara lamentatii sau contestari. Atunci cand oamenii vor avea un termen de comparatie solid, lucrurile se vor lamuri de la sine.

  4. Django says:

    Văd că scrie și @Intenselight. Înseamnă că e treabă serioasă. Felicitări!

  5. Neele says:

    @MR:
    Daca s-a plagiat in cursuri, daca muzica s-a piratat, de ce nu s-ar sparli si ipostaze?
    Chiar asa greu sa fie?

    Doar un gand trecator asupra fostului meu meditator de yoga.

  6. Adrian says:

    Articolul de mai sus induce in eroare cititorii (cei care sunt/au fost la MISA sunt oricum in eroare, asta e natura lor).
    Buddha nu a predat budhismul (in Tipitka nu exista cuvintul budhism…si niciun alt -ism),

  7. Adrian says:

    Articolul de mai sus induce in eroare cititorii (cei care sunt/au fost la MISA sunt oricum in eroare, asta e natura lor).
    Cel mai apropiat de invataturile lui Buddha este considerat canonul pali, limba acelor vremuri. Invataturile sunt adunate in 40 de volume care alcatuiesc Tipitaka (3 cosuri, Vinaya Pitaka, Sutta Pitaka si Abhidhamma Pitaka). A nu se confunda cu Mahayana Tripitaka.
    Buddha nu a predat budhismul (in Tipitka nu exista cuvintul budhism), el a predat Dhamma-calea universala a naturii (pali, Dharma in sanscrita), care este calea octupla cu 3 diviziuni: Sila(regulile morale), Samadhi (controlul mintii) si Panna (intelepciune, purificarrea mintii). Chintesenta practica a invataturii lui Buddha este tehnica Vipassana (a vedea lucrurile asa cum sunt, vezi Maha-satipatthana Sutta).
    Hinayana, mahayana, vajrayana, zen, tantra etc nu reprezinta Budha-dhamma, sunt doar devieri post Budha, deci nesemnificative pt cel care este interesat de invatatura originala a lui Buddha.
    Pentru mai multe lamuriri verificati http://www.tipitaka.org, http://www.pariyatti.org/Resources/Tipitaka/tabid/62/Default.aspx sau ce mai doriti.
    Puteti merge si la un curs de Vipassana de 10 zile sa va mai zdruncine prejudecatile MISA-nice si sa reveniti cu picioarele pe pamint.
    Semneaza un fost mare yoghin misa, eliberat dupa plecarea de la misa de cacaturile mai mult sau mai putin inutile cu care cursul mi-a spalat creierul vreme de 7 ani.

  8. Neele says:

    ‘Buddha respinge trei viziuni greșite: …
    – Issaranimmana-hetu: tot ce experimentăm în prezent este creația unui Zeu atotputernic/Dumnezeu’

    De unde eu inteleg ca am o viziune gresita. Asta e, asta am avut, si alta nu-i!

  9. Neele says:

    Adica vedem amprenta Creatorului prin tattve dar El nu exista. Hm!

    “Tot ce experimentam in prezent este creatia unui Zeu”, conform Buddha are valoare de adevar 0
    Dar daca o translatam in “Tot ce experimentam in prezent este creatia unui Zeu plus rezultatul liberului arbitru”, valoarea de adevar poate fi 1.
    Tot e o sansa. 🙂

  10. Ramo says:

    Pai sa vedem: unul spune ca nu exista Dumnezeu.

    Alta spune ca Dumnezeu omoara copiii pana si celui mai drept si fara de prihana om, il umple de lepra (just for fun), ordona uciderea copiilor, femeilor si batranilor si cate si mai cate.

    Intrebare: care din cei doi e mai sanatos la cap ? 😉

  11. Neele says:

    Mare problema pentru Ramo cand n-o sa mai poata argumenta cu mine. Sa-l pregatesc de acum sa nu creada ca-l abandonez. 🙂

    Uite Ramo ce m-am gandit pentru tine: sa meditezi, pe ajna, pana simti ca iti sunt trasi creierii prin frunte (nu ca ti se arde karma).

    🙂

  12. Flagg says:

    Mare problema pentru Ramo cand n-o sa mai poata argumenta cu mine.

    De ce? 🙂

  13. Neele says:

    Pentru ca la el cea mai fierbinte stea din Univers e rosie iar cea mai rece este de culoare albastra.
    Bafta va urez! 🙂

  14. mac gregor says:

    @Adrian

    “Semneaza un fost mare yoghin misa”

    Cat de mare?

  15. zamolxe says:

    Neele,

    Pentru ca la el cea mai fierbinte stea din Univers e rosie iar cea mai rece este de culoare albastra.

    De fapt, e chiar invers… 😀

  16. Karma Dorje says:

    @adrian
    “Cel mai apropiat de invataturile lui Buddha este considerat canonul pali, limba acelor vremuri. ”

    Pali nu este limba acelor vremuri.
    Buddha nu vorbea limba pali.
    Învățăturile ale lui Buddha au fost traduse în pali, așa cum au fost traduse în chineză sau tibetană.
    Există Tripitaka în limba chineză,de ex.

    “Hinayana, mahayana, vajrayana, zen, tantra etc nu reprezinta Budha-dhamma, sunt doar devieri post Budha, deci nesemnificative pt cel care este interesat de invatatura originala a lui Buddha.”

    Canonul pali, care este, zici tu, cel mai apropiat de învațătura lui Buddha, aparține școlii Theravada, care este Hinayana.
    Zen este o școală Mahayana.
    Iar Vajrayana este Tantra.
    Dacă eliminăm Hinayama, Mahayana și Tantra, cam ce mai rămâne din buddhism?

    Tu chiar te-ai obosit să citești articolul?

    În concluzie, tu ar trebuii să postezi întrebări, nu să îți dai cu părerea despre lucruri pe care nu le cunoști.

  17. SORIN says:

    Si marea problema este ca, odata ce crezi in acest fel, nu mai faci nici un efort pentru a obtine vreo dovada care sa-ti confirme sau sa-ti infirme credinta. Tu doar crezi, dar te comporti ca si cum ai fi obtinut deja dovada respectiva – si in asta consta prostia !!! i greseala asta nu se limiteaza in nici un caz la domeniul credintei, cam toti oamenii o comit zi de zi, in cazuri dintre cele mai diverse. De exemplu, noi CREDEM ca BIVOLARU ne vrea binele, de parca AM STI exact ce gandeste jegosu, asa ca mergem si ii laudam, apoi ne-o luam in barba, ca de fiecare data…Si exemplele sunt nenumarate… Numitorul comun al tuturor acestor cazuri este ca noi investim energie, timp si bani in lucruri despre care CREDEM ca sunt adevarate, fara a avea dovezi de netagaduit in privinta acelor lucruri. Acum, mai exista si intuitia… da, cine o are si se poate baza pe ea din proprie experienta poate ca nu greseste, dar in rest…cei care cred ca prostii dar se comporta ca unii care STIU sunt nenumarati.Sau, mai exista si metoda inselatoriei directe, aplicata de BIVOLARU. Dar, pentru un om destept, singurul lucru pe care il dovedeste existenta unei biserici sau moschei este faptul ca au existat oamenii care au construit-o. Atat! De crezut poti sa crezi cat vrei, in orice, atata timp cat stii ca, credinta ta este doar o credinta si nu e ceva absolut sigur. Asta te fereste de greseli si de fundamentalism – adica, de prostie.Cei care doar cred in ceva, dar se comporta ca si cum ar fi siguri de acel ceva, sunt cel mai usor de manipulat, pentru ca ei NU CER DOVEZI DIRECTE. Lor le ajunge “crezutul”, mai ales daca acest “crezut” ii face sa se simta bine sau le da o oarecare placere si siguranta (falsa siguranta, dealtfel). Si, dupa cum trebuie sa va fi dat deja seama, majoritatea oamenilor de astazi se incadreaza la categoria “prosti” dupa acest criteriu, indiferent cat de culti sunt ei de fel. Caci dimensiunile manipularii in ziua de azi sunt gigantice mai ales la MISA– si nu ar fi ajuns BIVOLARU ASA daca oamenii nu ar crede tot felul de prostii A LUI BIVO, transmise si de la o generatie la alta, dar s-ar comporta ca si cum aceste prostii ar fi adevarul adevarat. Si acesti oameni se cred destepti, desi sunt prosti – si se mai si supara imediat daca ii numesti astfel. Acesta e semnul cel mai sigur ca un om e chiar prost: daca se supara pe tine cand ii spui ca e prost. Un om cu adevarat destept are indoieli inclusiv despre sine insusi si e dispus mereu sa se perfectioneze, asa ca nu se va supara cand il faci prost – eventual se va apara, dar nu se va supara.

  18. Ramo says:

    Io nu inteleg de ce va mai obositi cu amagirile diavolului gen budism, ioga, zen, tantra, shivaism, de vreme ce aveti cuvantul adevaratului Dumnezeu in Vechiul Testament 😛

  19. Karma Dorje says:

    @neele
    Depinde ce înțelegi prin Dumnezeu.
    Dacă Dumnezeu e Natura Minții, Nirvana, Starea Primordială, etc, atunci e ok.

    Dacă Dumnezeu e un zeu atotputernic și binevoitor care a creeat universul, atunci această idee nu prea are sens.
    Cum explici, în acest caz, suferința din lume?

  20. Ramo says:

    Dorje: “Dacă Dumnezeu e un zeu atotputernic și binevoitor”

    Binevoitor ?!
    Iezechiel 9:
    5. Iar celorlalți le-a zis Domnul în auzul meu: “Mergeți după el prin cetate și loviți! Să nu aveți nici o milă și ochiul vostru să fie necruțător!
    6. Ucideți și nimiciți pe bătrâni, tineri, fecioare, copii, femei, dar să nu vă atingeți de nici un om, care are pe frunte semnul “+”! Și să începeți cu locul Meu cel sfânt!” Și au început ei cu bătrânii, care erau înaintea templului.
    7. Apoi le-a zis: “Întinați templul, umpleți curțile cu uciși și ieșiți!” Și au ieșit și au început să ucidă prin cetate.

  21. Karma Dorje says:

    @Ramo
    Biblia este plină de contradicții și povești de adormit copii.

    Dar eu mă refeream la următoarele: dacă există un Dumnezeu atotputernic și binevoitor (să presupune prin absurd că există), atunci de ce mai există suferință în lume?

    Fie Dumnezeu poate, dar nu vrea să elimine suferința, caz în care nu e binevoitor, fie Dumnezeu vrea, dar nu poate, caz în care nu e atotputernic.

  22. RAM says:

    @… Fie nu-l intereseaza. Singurul sens al jocului este jocul in sine. (!) Dumnezeu/universul/constiinta cosmica sau ce-o mai fi, este mai degraba un FENOMEN CONSTIENT decat o entitate indizidualizata in vreun fel.

  23. Karma Dorje says:

    De unde rezultă că nu există un Zeu (persoană, individ) atotputernic și binevoitor care a creeat universul. 🙂
    Qed.

  24. Ramo says:

    Dorje: “Biblia este plină de contradicții și povești de adormit copii”.

    Neele nu te crede. Un cre(s)tin respectabil stie ca Vechiul Testament e in intregime cuvantul Domnului.

  25. RAM says:

    Fiinta este limitata si are nevoi. Printre aceste nevoi am putea enumera si nevoia de adoratie specifica oricarui zeu… Evreii aveau un zeu cu nevoi!
    Doar fiintarea este nelimitata insa ea este si impersonala.
    Universul s-a creat pe sine din sine. De ce? Pentru ca asa a vrut. Acesta este singurul motiv. Cand nu te trage nimeni la raspundere pentru ceea faci si esti liber de orice necesitate sau obligatie NU EXISTA MOTIVE PENTRU ACTIUNILE TALE.

  26. Ramo says:

    @RAM: “Evreii aveau un zeu cu nevoi!”

    Da, isi face nevoile in capu’ cre(s)tinilor 😉

    @RAM: “NU EXISTA MOTIVE PENTRU ACTIUNILE TALE”

    Deci poate fi si (putin) iresponsabil 😀

  27. RAM says:

    Tengri, Zeul-Cer al tatarilor si al unor populatii altaice este mul mai aproape de realitate. Este descris ca un zeu omniscient, un martor tacut care nu intervine decat daca este rugat si mai ales NU-I judeca pe oameni! Nu cere nimic iar altarul sau este tot pamantul. Insasi idea de templu era absurda pentru tatari.

  28. RAM says:

    @Ramo: hahahaha
    “Deci poate fi si (putin) iresponsabil”
    Interesanta posibilitatea… daca ne gandim un pic lumea este creatia lui, nu? Adevarul este ca eu sa fi facut-o altfel. Hahaha

  29. Flagg says:

    Fie Dumnezeu poate, dar nu vrea să elimine suferința, caz în care nu e binevoitor

    Dar de ce ar vrea(presupunand, bineinteles, ca Dumnezeu exista)?
    Prin literatura de sorginte mai mistica apar destul de frecvent doua tipuri de reprezentari ale lumii si anume “lumea-ca-teren-de-joc”(deja pomenita de RAM mai sus) si “lumea-ca-scoala”. Ambele includ ca element necesar suferinta.

    In cazul jocului, poti sa faci usor o comparatie mentala cu un joc video banal din lumea obisnuita – jocul nu e cu adevarat interesant si captivant daca nu exista si posibilitatea de a esua(ceea ce implica enervare si frustrare, adica suferinta de un anumit fel). Si chiar nu cred ca o sa vezi vreun joc video de succes fara “villains”-i monstruosi si optiuni de genul “hardcore difficulty level” sau “nightmare difficulty level” pentru gamerii mai dornici de adrenalina. 🙂

    Iar in cazul “lumii-ca-scoala” necesitatea existentei suferintei devine si ea destul de evidenta. Fara provocari, fara posibilitatea esecului si un anumit grad de suferinta nu prea invata nimeni mare lucru(n-ai experimentat niciodata, ca scolar in lumea obisnuita, suferinta macar sub forma frustrarii generata de primirea unei note mici atunci cand ai fost prins nepregatit? 🙂 ).

    Asta apropo de suferinta la modul general. Daca vine insa vorba de tipuri particulare de suferinta(ex. atrocitatile comise de oamenii impotriva unor semeni neajutorati) apar apoi si alte discutii.

  30. Flagg says:

    Erata: “atrocitatile comise de oameni”

  31. Karma Dorje says:

    Compasiunea este dorința ca celălalt sa fie lipsit de suferință.
    Bunătatea este dorința ca celălalt să fie fericit.
    Dacă Dumnezeu ar avea compasiune și bunătate ar dorii ca toate fințele să fie lipsite de suferință și sa fie fericite. Dacă Dumnezeu ar mai fi și atotputernic, ar elimina suferința.

    Chiar dacă Lumea-ca-teren-de-joc ar exista, suferința pare a naibii de reală.
    Spune-le copiilor din africa ca e doar un joc, sau unui copil născut cu autism, sau familiei lui, animalelor ucise brutal în abator, copiilor abuzați, femeilor violate …
    Întrucât ființele din acest joc experimentează durere, un Dumnezeu bun și atotputernic ar trebuii să se joace altfel, să mai lase RPG-urile. Aș propune un minecraft, ceva mai pașnic.

    Lumea-ca-școală este de asemenea o idee lipsită de sens.
    După cum nu e nevoie să ți se taie o mână sau să ți se rupă un picior ca sa termini facultatea, dacă noi oamenii am descoperit metode de predare care nu necesită durere, cu atât mai mult Creatorul universului ar trebui să fie capabil să ne învețe lecții fără să ne facă să suferim.

  32. SORIN says:

    DUMNEZEU INSUSI ESTE UN JEG ORDINAR..

  33. davi says:

    Inca nu se stie religia adevarata

  34. RAM says:

    Nu merge asa. Pentru ca sochezi, si pentru ca Dumnezeu NU exista doar in “forma” biblica. Totusi oceanul de constiinta si existenta…

  35. Adrian says:

    Draga Karma Dorje, dragi tovarasi si pretini, legat de limba vorbita de Buddha sunt mai multe presupuneri, fie ca vorbea sanskrita pentru ca era print, fie ca vorbea si preda in Magadha Prakrit sau in alte dialecte inrudite. Exista surse Theravada care se refera la limba moarta Pali ca si Magadha (sunt limbi inrudite, de asemenea si sanskrita).
    Nu are rost sa ne contrazicem asupra unui lucru disputat deja de oameni care au studiat problemele astea mai intens ca noi. Daca esti unul din marii si recunoscutii cercetatori ai acestor probleme esentiale te rog sa te prezinti cu numele adevarat ca sa-ti pot studia opera fundamentala, altfel te rog sa nu mai fii asa de vehement in a-mi da peste nasul meu mare pt ca ma simt din nou ca la o conferinta de yoga tinuta de marele mic Bozaru si nu-mi prieste la digestie (fiind plin de compasiune o sa ma intelegi).
    Important e ca la 3 luni dupa moartea (maha-parinibbana) lui Gotama Buddha 500 de arahanti s-au intrunit la primul conciuliu si au stabilit ca invatatura trebuia protejata de persoanele ignorante si rauvoitoare care ar putea-o modifica si folosi-o in sens egoist. Rezultatul a fost Pali Tipitaka, ceea ce a aparut mai tirziu reprezinta diverse secte si traditii, intre care si Theravada, care este o secta care s-a format din gruparea Sthaviravada, grupare care s-a separat de majoritatea Mahāsāṃghika dupa al 2-lea Conciliu Buddhist.
    Personal prefer varianta propusa de VRI (Vipassana Research Institute), care au ca reper canoul Pali Tipitaka.
    Te provoc sa studiezi si aceasta varianta si sa faci un curs de Vipassana.
    In rest ne putem contrazice mult si bine, nici eu si nici tu nu putem sa vedem ce a fost acum 2500 de ani, dar o meditatie buna cred ca ne ajuta cu adevarat.
    Legat de controversa sterila zic eu cu privire la Dumnezeu, pot doar sa-l citez din memorie pe Ramana Maharshi, care zicea ceva de genul “”mai lasati-l in pace pe Dumnezeu, e doar un concept mental”. Daca am gresit citatul scuze, am citit cartea in 1998.
    P.S. Mi-ar place, pina la proba contrarie, sa ma intilnesc cu fostii cursanti MISA din Iasi sa depanam ceva amintiri, poate chiar sa realizam primul conciliu post-yoghin ca tot suntem arahanti (arhati). Daca sunt amatori sa ma contacteze telepatic la adresa de e-mail aiconomu@yahoo.com, mai putin cei de la MISA pt ca nu au nivelu’.

  36. Karma Dorje says:

    Adrian,
    Nu sunt vehement, dar ai făcut niște afirmații nefondate.

    Respectiv ai înșirat toate școlile buddhiste de care ai auzit și ai susținut că sunt deviații.
    Partea amuzantă este că ai zis, de asemenea, că Hinayana e deviație, ceea ce înseamnă că nu știi că Theravada e Hinayana.

    Ai spus că articolul induce în eroare, dar nu ai zis concret de ce.

    Dacă tu ai descoperit Theravada și asta este calea ta, este foarte bine.
    Dar nu este bine să critici toate celelalte școli buddhiste.
    Este o atitudine sectară și nu își are locul în buddhism.

    Canonul Pali a fost scris la secole după Paranirvana lui Buddha:
    “It was composed in North India, and preserved orally until it was committed to writing during the Fourth Buddhist Council in Sri Lanka in 29 BCE, approximately four hundred and fifty four years after the death of Gautama Buddha.”
    Sursa, wikipedia:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Pali_Canon

    Nu am nimic cu tine, dar ceea ce scrii tu aici este greșit și din această cauză te corectez.

    Meditația ajută daca există un fundament teoretic, respectiv știm încotro trebuie să ne îndreptăm și cum să practicăm.

    Vezi că e pe yogatraditionala.ro un articol despre pericolele unor practici meditative incorecte.

  37. Adrian says:

    Ar fi bine sa vezi si alte opinii, de asta ti-am indicat acele link-uri. Daca urmam calea Theravada atunci puteai sa spui ca urmez o cale sectara, pe mine ma intereseaza Dhamma, care este universala.

  38. Karma Dorje says:

    Theravada nu este o cale sectară.
    Theravada este învățătura lui Buddha. Este o cale perfectă.
    Poți să urmezi Thervada, fără să ai atitudine sectară …

    Dharma este universală, metodele sunt specifice.

    Theravada spui că nu practici, bănuiesc că nici Mahayana sau Vajrayana (din moment ce zici că sunt “deviații”), deci nu practici buddhismul.
    Totuși ai niște păreri bine definite despre buddhism.
    I rest my case …

  39. Ethan Fleoschovitz says:

    Ba sa moara Veta daca va inteleg ce va tot luati de God al mighty. Adica face universuri , gauri negre ( inclusiv cele care-i plac mosului si nu numai )… Moare cate o stea si un intreg sitem solar o data cu ea sau o intreaga galaxie este absorbita intr-o gaura neagra, chestii grele si noi cacatii de pe planeta Pamant ii batem obrazu ca de ce exista suferinta in lume, ca de ce ii rabda pe hoti si violatori sau de ce exista foamete in lume. E ca si cum ti-ai dori cand lucrezi la Microsoft ca si femeie de serviciu, sa vina Bill Gates, sa-ti multumeasca personal pentru munca depusa si sa iti inmaneze salariu. Like wtf?

    Suntem “oameni” aparuti printr-un miracol (erroare, intamplare …) pe planeta asta si avem un corp pe care il intelegem intr-o anumita masura. In corpul asta miracolul ( sau intamplarea ) face ca o gramada de procese extraordinar de complexe sa aiba loc in mod automat si fara implicarea noastra volitiva , fara controlul nostru rational.

    Noi vedem lucrurile in alb si negru : a vioat unu -> sa-i taiem jos madularu, a furat unu -> sa i se ia tot ce are and so on si ridicam pumnul catre ceruri certand creatorul ca nu face nimic.

    Da daca ne-am lua toate procesele in “mana”, daca ar trebui sa controlam bataile inimii, schimbul de gaze din plamani, lupta cu microbii din corp, aborbtia de nutrienti, procesarea exceselor, refacerea celulara si asa mai departe, daca am face chestia asta pentru noi insine cateva zile, oare tot asa am vedea lucrurile?

    Oare cate savante eminente si-ar lua sarcina de a controla( mental, daca s-ar putea ) dezvoltarea fatusului propriu : sa se divida corect celulele, sa-i apara organele, sa aiba corect elimnarea deseurilor?

  40. Ramo says:

    Acuma putea sa faca Creatorul automata si eliminarea pietrelor de la bila, nu sa ne chinuim noi voluntar sa bem ulei, sare amara si alte cacaturi 😀

  41. Ethan Fleoschovitz says:

    Sau putea sa faca autmata sintetizarea de ulei de masline care sa spele toata mataraia. Da na.. unde nu-i n-ai ce cere. Si ca urmare vine omu, fiinta superioara care le stie pe toate si mai baga ulei sa unga mecanismu, mai taie un preput, mai taie si coase un clitoris, mai sunt unii care-si taie pula si coaiele( da asta deja nu mai tine de religie mai nou ci de ce’i fancy sau trendy ).

    Cum zicea precinu nostru evreu Einstein : prostia nu are limite. Oare cum se simte un transsexual de asta dupa 20 de ani de la operatia de schimbare de sex. Da, e interesant la inceput:vezi la tv, citesti carti, ai impresia ca ti se potriveste, ti se da atentie, lumea se intereseaza de tine, mai un interviu, mai un Eurovision, mai o revista, o finantare etc… Da la un moment dat li se rupe la toti pula de tine si lipsa unor chestii naturale gen hormoni care te faceau pe tine sa fii ceea ce erai ar cam trebui sa se vada. Ca domn doctor care ti-a luat banii sa-ti scoata organele, face niste estimari statistice despre ce hormoni sa iei si alea alea, dar lucrurile sunt in continua schimbare, iti creste o cocoasa, mai scoti o amigdala, mai faci o boala, si daca inainte corpul ( intamplator nu-i asa ) stia in mare masura sa echilibreze lucrurile , acum ar fi treaba domnului doctor sa interpreteze corect starea de fapt si sa schimbe prescriptia.

    Radem noi radem de religii si de prostia stramosilor, dar cred eu ca in zilele noastre lucrurile nu stau mult mai roz. Probabil ca daca ar fi avut telefoane si tablete , youtube, porntube, emag and shit, nici ei nu ar fi fost atat de violenti si atat de credinciosi ( iar la partea cu credinta habar nu avem cat de credinciosi au fost pe bune sau din nevoia de apartententa la grup sau frica de a fi respinsi/omorati daca nu faceau ca turma ).

  42. alpha says:

    Nu poti practica dharma fara a implementa o viziune si o methoda.Insusirea unei viziuni e posibila numai prin studiul si reflectia asupra formularilor doctrinare care stau la baza acelei viziuni.
    E imposibil sa spui ca practici dharma dar nu te folosesti de formulari doctrinare.
    Desi dharma este universala , pentru a avea acces la natura ultima a fenomenelor e nevoie de o metoda.
    Ori in momentul cand aplici o metoda esti implicit partial unei anumite abordari.

    Daca luam invatatura lui Buddha Sakyamuni ca fiind punctul absolut de referinta limitandu-ne doar la methodele si viziunea acestuia, intregul spectru de abordari care ne mai ramane vor fi considerate devieri si abordari sectare.

    Invatatura expusa de Budha Sakyamuni abordeaza doar latura fizica a conditiei umane si vorbeste prea putin de dimensiunea energetica si mentala .
    Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra conditiei umane si a capata o intelegere a felului cum aceasta se desfasoara in cele trei planuri-fizic,energetic si mental-e nevoie a arunca un ochi pe alte abordari din cadrul budismului.

Leave a Reply