DE CE “ROST” NU SUSȚINE CANDIDATURA LUI IULIAN CAPSALI

un articol de Claudiu Tarziu via http://www.rostonline.ro/2014/05/de-ce-rost-nu-sustine-candidatura-lui-iulian-capsali/
Un număr de ONG-uri semnează astăzi un document cu Iulian Capsali, candidat la Parlamentul European, prin care acesta se obligă să respecte zece principii, în eventualitatea că va fi ales, în schimbul susținerii candidaturii sale de către aceste asociații civice. Multe dintre organizațiile semnatare, dacă nu toate, fac parte din Coaliția pentru Familie și Constituție, ca și Asociația “Rost”. Principiile enunțate – de fapt, deziderate – sunt foarte bune: 1. Promovarea Familiei naturale, 2. Valoarea vocației parentale și a drepturilor parentale,3. Respectarea dreptului la viață și a demnității umane,4. Libertatea de gândire, de conștiință și de religie, 5. Subsidiaritatea și suveranitatea, 6. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, 7. Sprijinirea inițiativei private mici și de familie, 8. Dreptul la un mediu curat, 9. Identitate culturală și spirituală, 10. Parteneriatul cu societatea civilă. Iar Iulian Capsali a făcut parte din conducerea Asociației “Rost”. Cu toate acestea, Asociația “Rost” nu va semna zisul Memorandum, pentru că nu a sprijinit și nu va sprijini candidatura lui Iulian Capsali.
Sînt dator să explic de ce.
Iulian_Capsali
Întîi, candidatura unui independent la Parlamentul European este aflare în treabă. Un independent are șanse minime de a fi ales, după cum ne-o arată rezultatele altor scrutinuri, și chiar dacă va fi ales, nu are nici o șansă, dar nici una, de a sluji cauza pentru care s-a angajat. Un independent nu este luat în seamă în PE, decît dacă votul său este contabilizat, printr-o înțelegere, la vreuna dintre marile alianțe politice: populari, socialiști sau conservatori. Și-atunci de ce să nu votezi candidații unui partid aflat deja într-un asemenea bloc?
Un independent nu poate depune inițiative legislative de unul singur, nici bloca vreo lege care contravine principiilor sale și nici măcar să vorbească mai mult de un minut pe săptămînă, cît i se alocă fiecărui parlamentar pentru o declarație politică. Un independent poate fi doar un observator în PE – postură pentru care atît costurile electorale, cît și cele cu mandatul său mi se par disproporționate (8.000 de euro pe lună, reprezentînd salariul plus diferite indemnizații, și 25.500 de euro pe lună pentru cheltuieli legate de biroul parlamentarului la care se pot adăuga și alți bani pentru deplasări; adică în total vreo 400.000 de euro pe an, timp de cinci ani).
Doi: Iulian Capsali nu este omul potrivit la locul potrivit. El nu are viziune politică, iar aceasta o dovedesc luările sale de poziție din ultimii ani. A fost unul dintre susținătorii vocali din societatea civilă ai USL (PSD-PNL-PC-UNPR), pentru ca aceasta să ajungă la putere, gîndind că acest veritabil grup infracțional va salva România. Vedem azi efectele unei astfel de înșelări. Nota bene: din pricina acestei atitudini a lui, “Rost” s-a despărțit de Capsali.
De asemenea, în privința politicii externe, Capsali optează pentru Rusia, în detrimentul Occidentuluii, sub motiv că Putin este un apărător al valorilor creștine și că imperiul pravoslavnic rus este preferabil “Babilonului” UE. Avînd în vedere trecutul istoric, care ne dezvăluie o Rusie necruțătoare (o primejdie permanentă pentru vecinii săi și nu numai, de-o lăcomie proverbială pentru teritoriile și bogățiile altora, dislocatoare de popoare întregi, criminală pe motive entice și politice) și realitatea politică din acest ceas, nu putem fi de acord cu Iulian Capsali. Este evident pentru orice om cu capul pe umeri că Vladimir Putin joacă acum cartea ortodoxiei doar din strategie, fără vreo tangență cu principiile creștine, ci numai pentru a obține tot mai multă putere asupra Rusiei și a altor state.
Iulian Capsali nu are un discurs articulat, limpede, convingător. Or acesta este un handicap major pentru un om politic. Mai mult, în polemicile pe care le duce pe internet, dovedește o agresivitate barbară, obtuzitate, dispreț pentru preopinent, folosește un limbaj licențios și un ton dictatorial. Asta în condițiile în care omul nu deține o funcție care să-i dea putere.
Iulian Capsali nu prezintă credibilitate, din punctul nostru de vedere, de vreme ce nu are un trecut profesional notabil (cît să fi trecut de cînd nu mai are serviciu, 8, 10, 15 ani?) și nici nu s-a remarcat prin mari acțiuni în societatea civilă, fapta lui fiind cu predilecție vorba (poveștile din biografia romanțată de campanie fiind doar atît, povești, prin care își asumă roluri pe care nu le-a jucat și inițiative pe care nu le-a avut). La acest din urmă capitol este de ajuns să spun că, în calitate de vicepreședinte al “Rost”, nu a mișcat un pai, dar cînd opiniile politice ne-au separat (formal era încă în conducerea asociației noastre), a fondat o altă organizație, încercînd, fără succes, să racoleze oameni din “Rost”. În fine, asociația lui nu e decît o butaforie, cu firmă și ștampilă, dar fără oameni, structuri și impact social. Atît poate Iulian Capsali.
De altfel, singura sa carte de vizită este o familie numeroasă, cu nouă copii. Să-i trăiască! E frumos, dar nu de ajuns. Nu înseamnă neapărat că, dacă faci mulți copii, ești un bun politician pro-familie, ba nici că ești un bun cap de familie sau măcar un bun creștin. Și mă opresc aici, pentru că nu se cade să intru în amănunte care țin de viața lui privată.
Trei: A gira un asemenea candidat, care chipurile reprezintă “societatea civilă creștină” și “familia românescă”, este un risc enorm. Dacă nu va fi ales, pentru că nu convinge, s-ar putea crede că societatea civilă creștină e nevolnică, iar familia românească a devenit o iluzie. Dacă va fi ales, nu va fi în stare să facă nimic din ce a promis. Și într-un caz, și în celălalt dezamăgirea electoratului va fi atît de mare încît va fi compromisă pentru lungă vreme orice candidatură propusă de “societatea civilă creștină” sau de către vreun partid care îmbrățișează, mărturisește, apără și promovează valorile și principiile noastre.
Din păcate, agitația propagandistică făcută în jurul lui Iulian Capsali a prins și a animat multă lume onestă, dar lipsită de informații și de posibilitatea de a analiza corect această candidatură, ori orbită de ideea de a avea un candidat al “frontului” național-creștin. La reclama care i s-a făcut au contribuit și adversarii (stînga extremă și neoliberalii care țin trena PDL sau PMP), speriați că un exponent al ortodoxiei militante a reușit să strîngă semnăturile necesare pentru a candida.
Atacuri de felul celor la care s-au dedat Aligică & friends la adresa lui Iulian Capsali sînt de natură să creeze o solidaritate nemeritată de acesta. Sigur că trebuie taxate discursul pro-putinist, participarea la lovitura de stat din 2012 (fie și numai cu gura) sau alte derapaje de același soi ale insului. Dar a-i imputa că e împotriva neoliberalismul și a Statelor Unite ale Europei este e o bilă albă pentru Iulian Capsali, nu vreo acuzație dărîmătoare. De asemenea, a expedia – așa cum fac Dragoș Paul Aligică, Sorin Ioniță și Ioan Stanomir – orice nuanță național-creștină ca fiind de sorginte legionară (și Capsali numai prietenul legionarilor nu e) sau orice brumă de militantism ortodox ca fiind vetust și nociv, este de natură să mă facă și pe mine unul, care am de ce-l critica pe Capsali, să-l apăr sau, în tot cazul, să fiu mai rezervat în a-mi exprima criticile față de el. Iată unul dintre motivele pentru care am tăcut pînă azi.
Totuși, am decis să încerc această lămurire asupra candidaturii lui Iulian Capsali, pentru și eu m-am înșelat cîndva în privința lui și l-am propulsat la vîrful “Rost” și n-aș vrea ca, dintr-o eroare similară, să ajungă să dezamăgească mult mai multă lume.
Dacă ar fi fost mai responsabil și mai puțin orgolios, Capsali nu ar fi intrat în această cursă (pentru care s-a auto-propus). Acum deja e prea tîrziu ca să renunțe. Iar consecințele sînt previzibile.
PS:
Mi s-a propus să candidez în alegerile pentru PE și de către ONG-uri din Coaliția pentru Familie și Constituție, și din partea unui partid. Am refuzat, fiindcă nu cred în eficiența unui independent în PE și pentru că am alte priorități de viață. Fac această precizare pentru a se înțelege că nu am scris rîndurile de mai sus din frustrare. Există mai mulți oameni credibili care pot confirma oricînd ce am spus în acest post-scriptum.
loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *