Mai am un an i mplinesc venerabila vrst de 40 de ani. Schimb prefixul, cum se zice n popor. Iar treaba asta m ndeamn la cugetri adnci despre starea mea ca individ, dar i starea naiunii. Un pic de analiz proiectiv nu stric.

Adncindu-m deci n istoricul meu ca individ, rememornd toate activitile mele familiale, sociale, profesionale i chiar spirituale i trgnd linia, pot spune c am trit pn acum nite vremuri… interesante (vorba unui vechi blestem chinezesc: “fie sa primeti tot ceiidoreti sisa trieti vremuri interesante…).

Nu doar eu personal, ci noi toi romnii, ca popor am fost condamnai de Istorie s trim vremuri „interesante”.

Istoria noastr modern, de dup 1945 se aseamn cu un scenariu post-apocaliptic. Cade o bomb, un asteroid, ceva, iar civilizaia dispare, supravieuitorii fiind redui la animalitatea i primitivismul societii nceputurilor Umanitii. La fel i la noi, a czut peste biata Romnie bomba comunismului, i ne-a dat cu cteva milenii napoi. i tot ncercm s revenim la civilizaie, de 24 de ani ncoace.

Auzeam pe unii, ntori de prin Vest, lund n derdere pe romnii cei napoiai. Oameni care au uitat de unde au plecat. Fceau mito de poporul care st ore interminabile la cozi s pupe moate i icoane, popor care se calc n picioare s ia agheasma mare, n ziua de Boboteaz. Socoteau credina ca pe un semn de primitivism, de napoiere social. Cum, n epoca marilor descoperiri, cnd tiina a despicat atomul iar oamenii au pit pe Lun, s mai crezi n sfini, ngeri, draci i moi cu barb !? n Occident, bisericile sunt aproape pustii chiar i de srbtori, sau au devenit obiective turistice, muzee sau sli de concert.

Poate c acesta este ultimul lucru frumos care ne-a rmas, i pe care comunitii nu au reuit s ni-l smulg din suflete: credina n Dumnezeu, n valorile cretine. tiu c sun desuet, ns fr Dumnezeu nu suntem nimic, iar cei ce rd, pot s rd n continuare linitii, ca nite srmani n haine rupte, ce i nchipuie c sunt regi n straie de aur, n faa celorlali.

Cci romnii, n disperarea i srcia lor, caut mai degrab alinare i izbvire de necazuri de la Dumnezeu dect de la autoritile pmnteti, rude, familie sau prieteni – societate n general: (Ajutorului omenesc nu ne ncredina pe noi, Preasfnt Stpn, ci primete rugciunile robilor ti, c scrbele ne cuprind i nu putem rbda sgetrile diavolilor; acopermnt nu ne-am agonisit nicieri unde s scpm noi, pctoii, pururea fiind biruii; mngiere nu avem afar de tine, Stpna lumii. Ndejdea i folositoarea credincioilor, nu trece rugciunile noastre, ci le f de folos. Nimeni din cei ce alearg la tine nu iese ruinat, Nsctoare de Dumnezeu Fecioar; ci, cernd dar bun, primete druirea cea ctre cererea cea de folos. Prefacerea celor scrbii, izbvirea celor neputincioi fiind, izbvete pe robii ti, Nsctoare de Dumnezeu Fecioar, pacea celor din rzboaie, linitea celor nviforai, singura folositoare a credincioilor.“ (tropare din Paraclisul Maicii Domnului))

i nu pot spune c aceti oameni greesc. Credina lor se ntemeiaz pe miracole, acele miracole zilnice, mici, pe care Dumnezeu le face pentru ei, n viaa de zi cu zi: o vindecare de boal, un examen de coal luat, un copil care i-a revenit i s-a lsat de droguri, un so care a lsat butura, gsirea unui loc de munc. Iar Dumnezeu lucreaz de multe ori prin oameni, cci i place s rmn anonim. Am cunoscut nenumrate poveti de via, multe de-ale clienilor mei, cu astfel de miracole. Iar ele sunt de natur s ntreasc credina oamenilor n Dumnezeu, n Mntuirea prin Hristos. De aceea dau oamenii nval la agheasm cci, din zilele lui Ioan Boteztorul pn acum,mpria cerurilorse ia cu nval, i cei ce dau nval, pun mna pe ea. – (Matei 11:12). Dac Occidentul a cunoscut secole de bunstare material, acest lucru le-a sczut oamenilor nevoia de Dumnezeu, de ajutorul Lui. ntrebarea pe care mi-o pun este dac totuși nu se poate realiza un echilibru ntre Credinț și bunstare…

Chiar suntem condamnați s trim n aceast veșnic lege a compensației, n care nu le poți avea pe amndou deodat… ?

Oricum, revenind la societatea noastr și, mai ales la politica din Romnia, am nțeles dup 20 de ani de acțiuni, proteste, demonstrații, c lucrurile nu se pot schimba fr schimbarea mentalitții.

E bine c serviciile secrete occidentale furnizeaz SRI-ului informații despre afacerile veroase ale politicienilor romni corupți, iar sub presiunea americano-european, Justiția romn a nceput s se miște de cțiva ani. Dar nu este suficient. Nu este suficient s l anchetezi pe baronul Mazre al județului Constanța, s i arestezi pe baronii PSD-ului din județele țrii, nainte de alegeri, pentru a-i mpiedica s mai fure la urn. Trebuie s le și dai romnilor posibilitatea s aleag o alternativ. Care la acest moment nu exist n politica romneasc. Aștept momentul n care milioanele de romni cu drept de vot, plecați la munc n Europa cea bogat, care au vzut c se poate tri civilizat și demn, s se mobilizeze la vot și s drme cruța cu proști care ne conduce aiurea, pe coclaurii srciei. ns proștii care ne conduc nu sunt chiar imbecili. Au sesizat pericolul romnului educat n valorile occidentale, care nu mai poate fi cumprat cu un kil de ulei sau de zahr n prag de alegeri. Și atunci guvernanții au lansat ideea de a lua dreptul de vot romnilor care nu locuiesc n țar. S-a iscat scandal, și au renunțat la idee, ns au limitat n alt mod dreptul de vot al romnilor din strintate. Au redus numrul de locații n care se poate vota, miznd pe faptul c oamenii nu vor merge sute de kilometri distanț pentru a vota. Chit c acești romni refuzați de propria lor patrie aduc acas n fiecare an n jur de 37 de miliarde de euro !

De 20 de ani ncoace tot vd un mic numr de idealiști, care viseaz la reinstaurarea monarhiei n Romnia. Ar fi minunat s avem un monarh la crma țrii, cci exemplul oferit de celelalte monarhii europene existente demonstreaz c aceast form de stat ofer cel mai nalt nivel de trai cetțenilor si. Din pcate, monarhia rmne un vis irealizabil cci asta ar nsemna ca stpnii jocului politicii romnești, comuniștii și copii lor, s piard controlul. Deci, numai dac i dm afar cu șuturi n cur din Parlament, Guvern și instituțiile statului, am putea reinstaura Monarhia. Adic niciodat.

Ne rmn gesturile teatrale, extreme, de protest. Umorul, geniul și inventivitatea romneasc, capacitatea inepuizabil a romnului de a face bșclie de politicianul romn. De a-i arta c, chiar dac ne mnnc viețile, nu a reușit s ne prosteasc.

n ateptarea miracolului naional, pn va aprea o opțiune, o schimbare, ne resemnm mioritic-ortodox, muncim pe-afar, oftm dup țar și familie, ne creștem copii, i njurm pe politicieni și, mai ales, ne rugm la Dumnezeu s ne ajute.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *