O propunere unic n istoria Romniei și pomenit n puține crți de memorii ar fi putut duce Ungaria sub conducerea autoritților de la București.

La puțin timp dup Unirea de la 1918, conții maghiari i-au cerut Regelui Ferdinand s domneasc și peste Ungaria. Al crui prim impuls a fost s dea curs acestei inițiative.
Mihail Sturdza a deținut, n prima parte a secolului trecut, poziții nalte n diplomație la Budapesta, Washington, Riga, Copenhaga, Viena și a fost pentru o scurt perioad de timp ntre septembrie 1940 și ianuarie 1941 ministru de Externe. Simpatizant al mișcrii legionare, Sturdza – descendent din familia de domnitori ai Sturdzeștilor – a plecat n exil dup 1945 unde a publicat crți despre istoria Romniei moderne.

Ionel Brtianu s-a opus

n cartea sa de memorii intitulat „Romnia și sfrșitul Europei”, tradus n limba romn n 2004 – Mihail Sturdza relateaz evenimentul care face obiectul dezbaterii lansate de „Romnia liber”: “n fața prbușirii Imperiului Austriac, a nfrngerii Ungariei și ocuprii Ardealului de ctre trupele romnești, unii oameni de stat unguri se gndiser la o uniune a celor dou țri, contele Bethlen (Istvan Bethlen a reprezentat n 1919 noul parlament ungar la tratativele de pace n Paris și a devenit premier al Ungariei n 1921, n.red.) și contele Teleki (probabil e vorba de Pal Teleki, premierul Ungariei din 1920 – 1921 și din 1939 – 1941, n.red.) oferind n mod precis, prin emisarii lor, Coroana Sfntului Ștefan (coroana cu care au fost ncoronați cei mai mulți dintre suveranii regatului Ungariei ncepnd din Evul Mediu – n.red.) regelui Ferdinand.

Ferdinand I al Romniei

Contele Mihai Banfy (Myklos Banfy a fost ministrul de Externe al Ungariei ntre 1921 și 1922 – n.red.), pe care l cunoscusem la Cluj și pe care l-am regsit la Budapesta n calitate de ministru de Externe, era și el un adept al acestei idei….

Contele Banfy era convins c n situația de dezechilibru total n care ajunsese Europa prin dispariția a trei imperii – Rusia, Germania, Austro-Ungaria – și datorit apariției Uniunii Sovietice, numai unirea puterilor celor dou țri dunrene putea asigura cu timpul supraviețuirea lor.

Cnd, la plecarea mea din Budapesta, m-am prezentat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, pentru a le da seama de gndurile lui Mihail Banfy, ei mi-au povestit c Ionel Brtianu, pe atunci președinte al Consiliului, respinsese energic propunerile lui Bethlen și Teleki, pe care Majestțile lor le priveau cu favoare cu urmtoarele comentarii: v iubim prea mult și ne temem c ați fi prea des la Budapesta”.

Ungurii, speriați c sunt minoritari


Greutatea acestor mrturii rezid din faptul c puțini oameni ai acelor vremuri au fcut referire la ea n lucrrile ulterioare de memorialistic. Istoricul și cercettorul științific Cristian Vasile ne-a precizat c “n biografiile Regelui Ferdinand, nu se pomenește despre acest episod. Nici mcar n memorialistica unor autori precum Raymund Netzhammer (care a lsat un mare numr de lucrri despre istoria Romniei – n.red), n general, bine informat”. De asemenea, din notele lui Alexandru Marghiloman (liderul Partidului Conservator) lipsește acest episod, ne-a precizat Rzvan Prianu, lector universitar la catedra de Istorie a Universitții din Trgu Mureș.

Care ns admite existența acestei propuneri istorice: “Cei care au avut aceast inițiativ ncercau s gseasc un sprijin extern pentru a asigura existența Ungariei ca stat n condițiile n care Imperiul Austro-Ungar se destrmase, iar compoziția etnic a populației maghiare era fragil, n propria lor țar ungurii fiind puțin peste 51%.

Coroana regalitii ungare

Prin acordarea coroanei Sfntului Ștefan lui Ferdinand, este de presupus c ungurii au ncercat s negocieze crearea unui stat federativ despre care se mai vorbise n mai multe rnduri nc din 1848. De altfel, prea o tradiție istoric a Ungariei de a face alianțe cu o monarhie care s i asigure existența. Nobilii maghiari au fcut o alianț cu Imprteasa Maria Teresa (1741), apoi compromisul austro-ungar din 1867. Acum probabil ncercau o nou alianț, de ast dat cu coroana de oțel a Romniei.”

Istoricul ne-a atenționat c nu trebuie s privim posibilitatea acelei alianțe n termenii structurii unui stat democratic de astzi. “Dup pierderea Ardealului, conții maghiari credeau c pot aduce aportul lor social Romniei din punctul de vedere al elitei conductoare. Bnuiesc c propunerea a reprezentat o tatonare fcut mai degraba n nume personal. S nu nțelegem de aici c aceasta a fost neaprat o propunere oficial a statului maghiar”, explic Prianu.

Ferdinand, momit cu o coroan

Un alt istoric, Dan Falcan, admite existența acestui episod aprut imediat dup Unirea de la 1 Decembrie 1918. Inițiativa de a oferi Regelui Ferdinand al Romniei coroana Sfntului Ștefan a Ungariei lui a avut un precedent. Bulgaria a fcut o propunere similar Romniei n 1886 doar c, la acea dat, regelui Carol I.

Dan Falcan crede c, deși domnia ambivalent era o form de organizare care ținea mai degrab de Evul Mediu, contextual era favorabil unei astfel de propuneri. La granițele celor dou țri se afla o mare slav și, mai nou, pericolul sovietic. Ungaria era ntr-o situație foarte delicat dup destrmarea Imperiului Austro-Ungar și cderea regimului violent a lui Bela Kuhn la 3 august 1919, zi n care trupele romnești cu acceptul forțelor europene au ocupat Budapesta.

Propunerea conților maghiari, crede istoricul, era o ultim ncercare disperat a Ungariei de a lua napoi Transilvania. Ei au mizat pe vanitatea Regelui Ferdinand pentru care ar fi fost o chestiune de mare prestigiu, s fie ncoronat rege att la București, ct și la Budapesta.

n cazul acceptrii propunerii conților maghiari, Alianța dintre Romnia și Ungaria ar fi putut fi condus și administrat n dou moduri distincte, ambele ns avnd un numitor comun: Ferdinand rege, conducere central la București, dar și o mare autonomie regional care viza Ardealul pe de o parte și Ungaria pe de alta. ntr-un prim scenariu administrativ, spune Dan Falcan, Transilvania ar fi urmat s rmn ca pn n 1918 sub administrarea unui guvern regional care funcționa la Budapesta.

Naționalitatea, la schimb cu unirea

Momeala pentru acceptarea de ctre București a unei asemenea propuneri o reprezenta asigurarea c oricum Transilvania este a romnilor din moment ce Regele Ferdinand domnea și peste Ungaria. Doar c n eventualitatea probabil a ruperii ulterioare acestei alianțe, ungurii sperau c ar fi putut face n așa fel nct s le rmn Transilvania. (Cel mai probabil, Ungaria și Romnia ar fi avut trei ministere comune coordonate de la București – Finanțe, Externe și Aprare).

O a doua variant de funcționare a Alianței romno-maghiare pleca de la aplicarea statutului de condominium Transilvaniei care urma s nu aparțin, n documentele oficiale, nici unui stat. Dan Falcan crede c maghiarii ar fi sprijinit ideea Ardealului ca o entitate independent cu un Parlament stabilit la Cluj și Ferdinand, rege. Discuțiile diplomatice nu au ajuns n preajma acestor scenarii agreate de Budapesta deoarece Ionel Brtianu, dar și alți oameni politici au refuzat propunerea venit de la Budapesta.

Asta chiar n condițiile n care, spune Mihail Sturdza n cartea sa, Regele și Regina au primit favorabil propunerea conților maghiari. Autorul lucrrii din care am citat este convins de validitatea soluției unei alianțe ntre Ungaria și Romnia: “convingerea necesitții unirii destinelor celor dou țri era att de mare la contele Banfy nct dup o prim opțiune pentru naționalitatea ungar și dup activitatea sa ca ministru al Afacerilor Externe ungar, cerut și obținut, și aceasta numai mulțumit insistenței imperative a Regelui Ferdinand, naționalitatea romn, sub care ndjduia s lucreze mai bine la ndeplinirea obiectivelor sale“.

Maniu: Ne unim cu țara dup o tranziție de zece ani

Redeschiderea unui subiect apropiat momentului de la 1 Decembrie 1918, a reprezentat un prilej de a-l ruga pe istoricul Dan Falcan s explice modul n care ardelenii s-au raportat la Unirea cu țara.

“Pn n 1918, n afara unei elite, restul populației nu și-a pus problema unirii cu Romnia. Așa cum nici noi nu ne puneam imagina, n anii ’80, cderea lui Ceaușescu. Pentru omul de rnd era un gnd de neconceput c ar putea trece n Romnia Mare dup ce generații la rnd, familia lui a trit ntr-un imperiu condus de la Viena. n cel mai bun caz sperau la o autonomie a Transilvaniei dar n cadrul regatului Ungar, mai multe drepturi pentru ardeleni, dar nu sperau la unirea cu Romnia.

Imagine de la 1 Decembrie 1918, Ziua Marii Uniri

Omul simplu știa de existența unui stat romn, avea conștiința c este romn, dar nu se gndea c la un moment va tri efectiv n țara rentregit n granițele Romniei Mari. sta era proiectul unei prți din elit care a nceput s devin probabil dup ce primul rzboi mondial a luat o turnur proast pentru Austro-Ungaria și Germania”, explic istoricul.

n 1918 cnd s-a fcut Unirea au existat voci, inclusiv a lui Iuliu Maniu, care au declarat c unirea Ardealului cu Romnia trebuie s se fac doar cu condiția unei perioade de tranziție de 10 ani n care administrația și legislația austriac din Ardeal s fie armonizat cu cea de la București. “La Alba Iulia s-a format și un consiliu diligent condus de Iuliu Maniu care urma s administreze treburile Ardealului pn la unirea definitiv. Maniu a renunțat la impunerea acestor condiții legate de tranziție de team c ungurii vor specula acest aspect la Conferința de Pace de dup rzboi insinund c nici mcar romnii nu se pun de acord asupra condițiilor unirii.”

n 1924, Vaida Voievod (cel care a citit n parlamentul ungar n octombrie 1918 scrisoarea de autodeterminare a Transilvaniei) a criticat aspru unirea cu Romnia. El vorbea de faptul c Ardealul, nainte de 1918, avea școli și spitale compatibile cu Occidentul, iar acum sunt integrați n Orient.

sursa:http://www.romanialibera.roviavalentinro.blogspot.com.es

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *