E oficial ! Dac n urm cu o zi, liderii NATO mriau ceva nedeslușit despre concentrri masive de forțe armate rusești la granita de est a Ucrainei și lansau ctre Rusia amenințri vagi despre represalii… n caz c rușii vor invada Urcaina, iat c astzi, inevitabilul s-a produs. Astzi, un numr de 280 de camioane rusești au trecut granița n Ucraina, sub pretextul c duc ”ajutoare umanitare” separatiștilor pro-ruși.

Scenariul intervențiilor militare mascate sub pretextul asigurrii ”protecției” cetțenilor ruși din Ucraina, sau al ajutorrii acestora, nu este nou. La fel s-a acționat de ctre ruși cnd au invadat regiunea Osetiei, n Georgia. Și același scenariu l are n pregtire Ungaria, care de cțiva ani d ntr-o veselie cetțenii maghiare etnicilor unguri din Ardeal.

Deci oficial, astzi a nceput rzboiul cu Rusia, la mai puțin de 200 de kilometri de frontiera Romniei. Momentul fusese prevzut și anunțat cu maxim acuratețe de ctre jurnalistul George Roncea, nc de anul trecut. Iat ce scrie Georgeastzi: ”Fiecare armat a lumii are nite stereotipuri de aciune, scriam cndva, pe cnd eram corespondent de rzboi. Americanii prefera de exemplu primvara pentru ofensive i atacuri, ruii au o obsesie pentru luna august.
Intrarea Rusiei n primul rzboi mondial a avut loc n august 1916, ofensiva final asupra Romniei a debutat n data de 22 august 1944, invazia Cehoslovaciei a avut loc n 21 august 1968, ofensiva rus mpotriva Georgiei s-a lansat n data de 8 august 2008.
Strategia ofensiv a Rusiei are de-a face cu luna august i cu ceva vreme n urm, mai exact anul trecut, am anticipat o escaladare a tensiunii n zon, trecnd n revista unele date relevante i micri de pioni prin preajma Romniei. Astfel nc din august 2012, a fost adus la comanda trupelor speciale ale Tiraspolului de sub comanda KGB-ului local Evgheni Petruin, colonel i fost director-adjunct al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) pentru Republica Daghestan. S-au mai adus elemente de tehnic militar i s-au programat “exerciii”. A crescut presiunea pe Moldova. Ganizoana militar rus din Transnistria a intrat n stare de alert.
Dup care a nceput agitațiunea n Ucraina.
n februarie curent am citat președintele lituanian, Dalia Grybauskaite, care a atenționat liderii europeni c “Rusia ncearc s reformeze, sub o form sau alta, frontierele din cel de-al Doilea Rzboi Mondial, odat cu intervenția n Ucraina. Dup Ucraina urmeaz Moldova, iar dup Moldova vor fi alte țri”.
“Alte țri” mai apropiate de Moldova sunt…doar Romnia.”

Care sunt deci consecințele pentru noi ? Cum va reacționa Romnia, ca țar membr NATO, dar și ca vecin al Ucrainei, cu interese geo-strategice n zon ? Cum ne vom proteja sutele de mii de etnici romni, tritori n Bucovina rmas la ucrainieni ?

Dac rușii au atacat n august, au fcut-o pentru c știu c vacanța de var njumtțește capacitatea de reacție și de aprare a adversarilor. Vacanțe, soare, relaxare, concedii, sunt tot attea argumente n sprijinul agresorului rus, care profit de sovielile și lipsa de reacție a Occidentului moleșit de peste o jumtate de deceniu de pace.

La noi, aceste aspecte sunt recunoscute – negru pe alb, n documentele oficiale privind capacitatea de aprare a țrii. Scderea capacitii de lupt a atins un nivel critic, conform Cartei Albe a Aprrii, avizate de CSAT n 2013.
Conform Strategiei naționale de aprare aprobat n 2010 – prezența trupelor rusești n apropierea granițelor Romniei, constituie o amenințare la adresa securitții naționale. Statul romn și rezerv dreptul ca, n situații speciale, singur sau mpreun cu aliații și partenerii si, s utilizeze toate elementele de putere, inclusiv capacitțile sale militare, c soluții de ultim instanț

Cu alte cuvinte, rzboiul bate la uș n plin vacanț. Nu la ușa Ucrainei, unde este deja n desfșurare, ci la ușa noastr. Nu degeaba americanii și-au triplat efectivul militar n Romnia n ultimele luni, ajungnd la peste 4000 de soldați, din care o bun parte sunt cantonați – deloc ntmpltor, n Moldova.

Petru Bogatu, jurnalist la Chișinu, scria n aprilie 2014 un material remarcabil intitulat “Rzboiul secret ruso-romn”:

…“asistm la un rzboi secret ruso-romn ce se desfoar pe frontul invizibil al serviciilor speciale, secundat de oculte sau deschise confruntri diplomatice, psihologice i informaionale. Romnia este un obstacol de netrecut n calea strategiilor geopolitice ale Moscovei, deoarece ruii au astzi senzaia c au pierdut i Balcanii, i spaiul dintre Prut i Nistru din cauza Romniei i de aceea acioneaz adesea mpotriva ei din impuls, din spirit de contradicie i din nevoia visceral de rzbunare.
Aleksandre Dughin, autorul proiectului „Eurasia” i un apropiat al arului Putin, prezent deseori la Chiinu afirm tranant c „Rusia are nevoie i de ntreaga Romnie, i de spaiul dintre Prut i Nistru pentru a-i promova interesele vitale la Marea Neagr i n sudul Europei. Aa a fost, scrie el, dou sute de ani n urm i de atunci nu s-a schimbat nimic. Moscova, precizeaz Dughin, ar fi de acord chiar ca Basarabia s se reuneasc n sfrit cu Romnia, dar cu o condiie: aceasta din urm s se desprind de UE i NATO i s adere la proiectul „Eurasia” sub comanda Rusiei. Cu alte cuvinte, Romnia trebuie s renune la ceea ce ideologul lui Putin numete atlantism i europenism n favoarea panslavismului.
Romnia ns trebuie s arate c rmne n picioare i pe propriile poziii orict s-a zbori Rusia. Aa va nvinge. Dac vrei pace, pregtete-te pentru rzboi.

Aceast situație s-ar putea s dea peste cap planurile de mrire și ncotrocenizare ale micuțului Titulescu. Dac președintele n funcție al țrii, Traian Bsescu va ajunge s uzeze de prerogativele constituționale (art. 92 și urmtoarele din Constituția Romniei) și va declara mobilizarea parțial sau total a forțelor armate și starea de urgenț, alegerile prezidențiale vor trebui amnate… pn la finalizarea strii de necesitate, adic a rzboiului cu rușii. Atunci s-l vd pe micuțul Tonta cum și roade unghiile, salivnd cu jind la jilțul domnesc de la Cotroceni, vre-o doi-trei ani ! Ani n care de-alde Voiculescu & Co. o s tot aștepte… grațierea promis de pesedeiii cei derbedei.

ns, n opinia mea, rușii și-au cam greșit calculele cu Romnia. Indiferent de cți emisari politici de-alde Dughin sau ”paranormali” de-alde Ignatenko va trimite Putin n Romnia, pentru a ne trece de partea pan-slavismului, romnii vor rmne cu un puternic sentiment anti-rusesc, datorit suferințelor provocate de ruși. Cci undeva, din subconștientul nostru colectiv, toat frica, teroarea, btile, cruzimile, torturile, jafurile, violurile, crimele, deportrile și ndobitocirea – exercitate de Rusia asupra noastr de-a lungul istoriei – fie c a fost vorba de Rusia Țarist, fie de cea bolșevizat – vor ieși la suprafaț cnd ne vom confrunta cu RUSUL. La fel cum cinele se zbrlește instinctiv și și arat colții, la vederea ursului, dup mileniile de experienț adunate n memoria ancestral a speciei sale, la fel și noi ne vom scutura din starea clduț, amețit n care ne aflm, și vom pune hotrți mna pe arme.

Și sper c vom nvța din experiența anterioar: c vom spnzura de felinare, pe Kiselev, n fața Ambasadei Rusiei, toți politrucii, conservele și crtițele kaghebiste defetiste care abereaz c rușii pot ajunge n dou ore la București; c i vom arunca n curtea Ambasadei Rusiei, cu șuturi n cur, pe toți ”analiștii” defetiști, pe toți jurnaliști cu steluțe roșii pltiți de Moscova s ne dezarmeze moral, nainte s nceap lupta.

Și mai ales, c ne vom redobndi, sub presiunea rzboiului, zvcnetul de eroi, de brbați și mai ales, conștiința de romni.

Ca de obicei, cum am nvțat din lecțiile Istoriei, nu va trebui s ne așteptm la nimic bun de la curvele politicii europene. Chiar astzi, cnd Moldova este boicotat economic de Rusia sub cele mai aberante pretexte, cu embargouri și interdicții de import, pentru a o ngenunchia și pentru a o presa s rmn sub influența Moscovei, UE lovește Moldova la rndul ei. Deși declarativ și pe hrtie Moldova se integreaz n spațiul economic european, faptic, toți cei ce intr din Moldova n Romnia sunt buzunriți la graniț, pentru a nu face ”comerț” și ”concurenț” cu produse mai ieftine și mai bune, companiilor europene care au acaparat piața din Romnia. Practic, bieții moldoveni sau romni sunt buzunriți și amendați dac au la ei mai mult de dou pachete de țigri, mai mult de dou sticle de votc sau mai mult de un… pui ! Dac o mam are doi copii studenți n Romnia și vrea s le trimit fiecruia cte un pui crescut eco, n propria bttur, nu poate, din cauza restricțiilor UE. Așa ajut UE pe moldoveni !

Deci, dac va trebui s ne aprm, o vom face doar noi, pentru noi. Iar cei care vom rmne, va trebui s lum napoi de la jefuitori – fie ei și europeni, ceea ce ni s-a furat cu ajutorul unui Iliescu, Nstase, Bsescu, sau Ponta.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *