A ti da arama pe fata

n evul mediu și epoca modern valoarea unei monede era dat de cantitatea de metal prețios pe care o conținea. Cu ct mai mult aur sau argint cu att mai prețioas. Falsificarea monedelor era aspru pedepsit, prin nchisoare sau execuție, ambele incluznd și torturi crunte pentru ca vinovatul s și dezvluie metodele și complicii. Cum n urm cu sute de ani doar domnia era abilitat s emit monede, falsificarea era considerat și un afront personal adus conductorului statului.

A si da arama pe fata

Falsificatorii aveau motivații diferite. Primul era evident lcomia, ntr-un scurt timp putnd face averi considerabile. Un motiv mai puțin evident era vanitatea. Unii falsificatori se specializaser n contrafacerea monedelor antice pentru vnzarea ctre colecționari sau chiar ”inventarea” de emisiuni monetare doar pentru a-și demonstra priceperea n nșeltorie. Un al treilea motiv este cel politic.

Frederic cel Mare

Frederic cel Mare (1712-1786) conductorul Prusiei, confruntat cu dificultți financiare, a ordonat ca monedele s fie produse cu un exces de cupru, n loc de argint. Cu un mic truc datorat chimiei, monedele cptau un aspect argintiu reușind astfel s treac drept legitime. Un caz special n istoria monetar a romnilor din evul mediu, l reprezint domnul Eustratie Dabija (1661-1665). Acesta a instalat o “bnrie” la Suceava unde, ncepnd din 1662, a btut ilingi de bronz, dar a i falsificat, pe scar larg, diverse monede europene. Cum se falsificau la noi monedele? Pe moneda din aram se sufla un strat subtire de aur sau argint. Pe msur ce ele circulau n economie, se uzau iar stratul de metal prețios se ducea, relevnd astfel arama, deci flasul, de aici provenind expresia ”A-și da arama pe faț”.

Prinderea unor falsificatori

Falsificarea de moned a avut de-a lungul timpului și utilizrile sale profund maligne, destinate destabilizrii inamicului. Cel mai cunoscut exemplu este cel al Germaniei naziste prin oprațiunile ‘Andreas’ și ‘Bernhard’. Ambele se canalizau pe destabilizarea lirei sterline. Operațiunea ‘Andreas’ urmrea inundarea economiei britanice cu bancnote false pentru a distruge ncrederea n moneda național și a declanșa hiperinflația. n 1942 operațiunea a fost redenumit ‘Bernhard’ iar scopul a fost schimbat n furnizarea de resurse financiare armatei germane pentru achizițiile din țrile neutre, de cumprare de aur sau de hran. Milioane de bancnote au fost tiprite și n jur de un milion au fost suficient de bune calitativ pentru a nu putea fi distinse de cele originale. Deși multe dintre ele nu au fost puse n circulație se estimeaz c n 1944 circa una din douzeci de bancote din Marea Britanie erau false. Pe continent, procentajul era probabil mai mare, deoarece aici ele circulau mult mai ușor și tot aici se fcea cele mai multe tranzacții.

sursa: istorie-pe-scurt.ro

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *