A ti da arama pe fata

őn evul mediu și epoca modern„ valoarea unei monede era dat„ de cantitatea de metal prețios pe care o conținea. Cu c‚t mai mult aur sau argint cu at‚t mai prețioas„. Falsificarea monedelor era aspru pedepsit„, prin Ónchisoare sau execuție, ambele incluz‚nd și torturi crunte pentru ca vinovatul s„ Óși dezv„luie metodele și complicii. Cum Ón urm„ cu sute de ani doar domnia era abilitat„ s„ emit„ monede, falsificarea era considerat„ și un afront personal adus conduc„torului statului.

A si da arama pe fata

Falsificatorii aveau motivații diferite. Primul era evident l„comia, Óntr-un scurt timp put‚nd face averi considerabile. Un motiv mai puțin evident era vanitatea. Unii falsificatori se specializaser„ Ón contrafacerea monedelor antice pentru v‚nzarea c„tre colecționari sau chiar ”inventarea” de emisiuni monetare doar pentru a-și demonstra priceperea Ón Ónșel„torie. Un al treilea motiv este cel politic.

Frederic cel Mare

Frederic cel Mare (1712-1786) conduc„torul Prusiei, confruntat cu dificult„ți financiare, a ordonat ca monedele s„ fie produse cu un exces de cupru, Ón loc de argint. Cu un mic truc datorat chimiei, monedele c„p„tau un aspect argintiu reușind astfel s„ treac„ drept legitime. Un caz special Ón istoria monetar„ a rom‚nilor din evul mediu, Ól reprezint„ domnul Eustratie Dabija (1661-1665). Acesta a instalat o “b„n„rie” la Suceava unde, Óncep‚nd din 1662, a b„tut ļilingi de bronz, dar a ļi falsificat, pe scar„ larg„, diverse monede europene. Cum se falsificau la noi monedele? Pe moneda din aram„ se sufla un strat subtire de aur sau argint. Pe m„sur„ ce ele circulau Ón economie, se uzau iar stratul de metal prețios se ducea, relev‚nd astfel arama, deci flasul, de aici provenind expresia ”A-și da arama pe faț„”.

Prinderea unor falsificatori

Falsificarea de moned„ a avut de-a lungul timpului și utiliz„rile sale profund maligne, destinate destabiliz„rii inamicului. Cel mai cunoscut exemplu este cel al Germaniei naziste prin oprațiunile ‘Andreas’ și ‘Bernhard’. Ambele se canalizau pe destabilizarea lirei sterline. Operațiunea ‘Andreas’ urm„rea inundarea economiei britanice cu bancnote false pentru a distruge Óncrederea Ón moneda național„ și a declanșa hiperinflația. őn 1942 operațiunea a fost redenumit„ ‘Bernhard’ iar scopul a fost schimbat Ón furnizarea de resurse financiare armatei germane pentru achizițiile din ț„rile neutre, de cump„rare de aur sau de hran„. Milioane de bancnote au fost tip„rite și Ón jur de un milion au fost suficient de bune calitativ pentru a nu putea fi distinse de cele originale. Deși multe dintre ele nu au fost puse Ón circulație se estimeaz„ c„ Ón 1944 circa una din dou„zeci de bancote din Marea Britanie erau false. Pe continent, procentajul era probabil mai mare, deoarece aici ele circulau mult mai ușor și tot aici se f„cea cele mai multe tranzacții.

sursa: istorie-pe-scurt.ro

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares