E moda provocrilor n perioada asta. De la gleți de ap la tot felul de alte ghidușii, oamenii se ntrec s se provoace la tot felul de ”probe” și ”ntreceri” menite s le creasc notorietatea și simpatia celorlalți pe mediile de socializare.

Recent, am primit și eu o provocare din partea unei cunoștiințe de pe facebook, pe nume Mihai Mihaela, care rspundea ”provocrii” unei prietene de a numi 14 crți citite care i-au schimbat viața. Dup ce și-a ndeplinit ”datoria” de a lista respectivele titluri, respectiva a ”provoca” la rndul ei, alt crd de persoane, printre care și subsemnatul.

Este o provocare pe gustul meu, cci rareori avem prilejul s ne analizm bibliotecile memoriei n cutarea celor mai semnificative volume. n urm cu ani de zile, aceeași ntrebare se punea sub forma: ”Dac ai pleca pentru totdeauna pe o insul pustie, care ar fi cele 10 crți pe care le-ai lua cu tine ?”

Totuși, dac ar fi s analizez, din perspectiva experienței actuale, care au fost crțile care au constituit crmizile esențiale cele mai folosite la construcția personalitții mele, a concepțiilor mele despre viaț ca individ, cred c ar fi mai corect s vobesc despre gnditori, autori, scriitori care m-au influențat prin intermediul scrierilor lor, și mai puțin titluri de crți individuale, disparate.

Cci dac o carte este o poveste, un titlu, o idee anume dezvoltat mai mult sau mai puțin literar, un autor este un univers ntreg, o inteligenț, o sfer de cunoaștere intangibil, plin de noțiuni, informații și concepte structurate ntr-un mod unic. Devii tangent cu aceast sfer de cunoaștere a universului unui scriitor, prin opera lui. Spun doar tangent, pentru c nu ajungi s cunoști niciodat n totalitate bogția ideilor unui scriitor prolific, citindu-i o singur carte.

Astfel, dac perioada copilriei mi-am petrecut-o citind operele lui Jules Verne și Jack London, care ofereau adevrate universuri ale imaginației n care evadam mai ales n timpul vacanțelor, nu pot uita colecția științifico-fantastic (aceea n foiletoane subțiri, de 1 leu bucata), sau almanahurile Anticipația.

n adolescenț, gusturile s-au diversificat, deși eram nc sub semnul secetei literare specifice cenzurii comuniste: cred c ne amintim cu toții cum se vindea Shogun-ul lui James Clavell la librrie, pe vremea lui Ceaușescu: la pachet cu nc 3-5 crți ”autohtone” ce nu se vindeau, la preț de 100-150 de lei.

Dintre titlurile care ar fi meritat mcar o reeditare, se numr: ”Atacul cesiumiștilor” de Sergiu Frcșan, scris n 1963; Matias Șandor – de Jules Verne; La hotarul Oicumenei de Ivan Efremov (aprut la noi n 1955); Valea lunii – de Jack London;

Crți care au contribuit mult la ceea ce sunt eu astzi sunt:

  1. Abecedarul – clasa I
  2. Bhagavad-Gita (traducerea lui Sergiu Al. George)
  3. Piesele de teatru versificate ”Sakuntala” și ”Nala și Damayanti” n traducerea și adaptarea lui George Coșbuc
  4. 1001 de nopți n traducerea și adaptarea lui Eusebiu Camilar (volumele BPT)
  5. Cursurile yoga de la MISA (pe bune !)

Nu pot enumera Biblia aici, care nu m-a impresionat n mod deosebit. Sunt interesante Evangheliile, dar am sentimentul c au fost att de cosmetizate n ultimele 2000 de ani nct ”perfecțiunea” stilului și tezelor prezentate devine… neconvingtoare.

La capitolul scrieri sacre, mrturisesc c nici Coranul nu m-a impresionat n mod deosebit. Am n bibliotec 3 versiuni, foarte diferite ntre ele. Ultima, cea editat de Fundația Taiba, mi d aceeași senzație de ”politically correct” ca și Evangheliile editate sub binecuvntarea BOR.

n fine, sunt o grmad de crți, comete geniale dar din pcate singulare, n spațiul ideatic al unui anumit scriitor, care nu s-au evidențiat dect printr-o singur lucrare de top:

Astfel, cine a mai citit de John Brayne altceva nafar de ”Drumul spre nalta societate” și ”Viața n nalta societate”, spre deosebire de Dostoievski sau Hugo, a cror oper este excepțional de la un capt la altul !?

Vorbind despre autori care au constituit jaloane luminoase ale existenței mele, mi sunt dragi Rudyard Kipling, Jerome K. Jerome, Saint Exupery, Richard Bach, dar și Stephen King, care mpreun cu Peter Straub au fost n stare s nscoceasc capodopera Talismanul, cu continuarea ei, Casa ntunericului. Nu-l pot uita nici pe Serge Brussolo, scriitorul francez cu cea mai bogat imaginație de la Jules Verne ncoace. Pe list se nscriu și vin puternic din urm Neil Gaiman cu ale sale capodopere ”Cartea Cimitirului”, Pulbere de stele, Zei americani, Anansy Boys și Vești Bune, publicate mpreun cu Terry Pratchett, precum și ultima capodoper a lui Gaiman, ”Oceanul de la captul aleii”, una dintre crțile pe care ți-ai dori s nu se mai termine (asemntoare ca atmosfer magic cu lumea lui Brussolo din seria Pegy Sue și fantomele).

Excelent scrise sunt și lucrrile lui Pascal Bruckner, a crui capodoper neegalat rmne (n materie de filozofie și sociologie) Noua dezordine amoroas, iar n materie literar, volumul Luni de fiere.

Interesant cum, din lumea literar, se desprind și ne rmn n amintire doar lucrrile unor clasici ce sunt actuale chiar și la decenii dup ce au fost scrise. Frmntrile personajelor lui Dostoievski și vor gsi ecouri și peste sute de ani, n sufletul oamenilor viitorului, cci resorturile noastre intime au fost aceleași, de la nceputul Creației și vor rmne aceleași pn la sfrșitul lumii. Dac aș putea, aș comanda traducerea variantei Bibliei lui Dostoievski, despre care puțini știu c acesta a tradus și publicat o versiune proprie a Bibliei, care a și dat naștere unei secte aparte n Biserica Ortodox Rus…

Deschiznd ușa memoriei, titlurile trecutului mi apreau inițial cu timiditate n fața ochiului amintirii ns acum, zeci, sute de titluri și autori ies la iveal din tot felul de cotloane, cerndu-și dreptul la afirmare n lumina prezentului. Cum aș putea s fac faț acestui noian ?

M opresc deci aici, cerndu-mi scuze memoriei celor pe care nu i-am amintit n periplul grbit prin lecturile trecutului meu.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *