Am epuizat n doar cteva zile (și nopți !) primele dou serii ale serialului Vikingii, care ncearc s reconstituie cte ceva din atmosfera epocii, vieții și faptele unora dintre eroii vikingi de sub domnia lui Ragnar Lodbrok.

Ragnar Pantaloni-de-piele a fost unul dintre cei mai strluciți lideri militari din Danemarca, din prima jumtate a secolului al IX-lea, sub conducerea acestuia vikingii atacnd Franța, asediind și cucerind Parisul la 28 martie 845. Tot sub conducerea lui Ragnar Lodbrok și a fiilor acestuia (dup moartea lui Ragnar) vikingii au nceput cucerirea Angliei, instaurnd dominația danez asupra insulei.

Actori tineri, frumoși, atmosfer de slbticie pgn, violenț și curaj combinat cu o intrig ce te ține n suspans, toate mbibate din plin cu mitologie nordic – constituie rețeta de succes a serialului.

Privind meditativ la film și cutnd referințele istorice pe internet, m-am lovit de puțintatea resurselor istorice despre epoca și personajele din poveste. Cu alte cuvinte, imaginația naripat a regizorului și scenaristului serialului a acoperit golurile privind religia, tradițiile, obiceiurile și stilul de viaț viking, cu o serie de inovații – unele destul de fanteziste și puțin credibile (cum ar fi nfțișarea, frizura, barba mpletit și tatuajele vikingilor – care arat foarte cool pe micile ecrane dar nu cred c au vre-o legtur cu realitatea istoric).

Oricum, serialul tindes se transforme ntr-un port-drapel al religiei Astaru (credința n Aesir), care la rndul ei este conform wikipedia, ”o religie reconstruit pe baza documentelor scrise” ce caut s renvie religia pre-creștin a popoarelor germanice (englezii, danezii, germanii și scandinavii), Astaru devenind deja religie recunoscut de Stat n Islanda, Norvegia și Danemarca !

Probabil c vom asista la un nou curent de promovare al cosmologiei celtice, similar celui din perioada romantismului german, n care operele lui Wagner și scrierile lui Nietzsche au influențat generații ntregi.

ntr-un fel, campania media de relansare a unor valori morale promovate de vechile religii așa-zis pgne (curajul, onoarea, disprețul faț de moarte, ospitalitatea, independența și libertatea, individualitatea și responsabilitatea, hrnicia și perseverența, loialitatea, respectarea strmoșilor) vine la momentul oportun, pe fondul unor mișcri religioase tot mai agresive (vezi islamul) ce ameninț un Occident tot mai lipsit de repere morale, saturat de aparenta mbrțisare a valorilor creștine.

n cutarea unei identitți, toți mai mulți tineri de ras alb se identific cu personajele serialului și ader la valorile mprtșite de acestea. Mie personal, religia scandinavilor, mitologia lor, așa cum o cunosc din operele literare și nu din filme (ce au tendința de a cosmetiza și nfrumuseța faptele) mi se pare a fi o religie ntunecat, creația unui popor nordic ce poart amprenta depresiei și suferinței din lipsa soarelui și cldurii acestuia pentru o bun parte a anului.

Mult mai potrivit spre promovare – și ca un rspuns la necesitțile actuale, mi se pare a fi religia dacilor, despre care avem avantajul c… știm la fel de multe cte știu și scandinavii despre religia strmoșilor lor.

Cci dac popoarele scandinave din vechime aveam mituri ntunecate, zei mnioși și cruzi, legende sucite – unele parc inventate de minți bolnave, ce nu transmiteau prea multe idei despre dreptate, justiție și armonie, religia dacilor se afl la polul opus.

Daci erau adoratori ai Zeului Luminii, Gebeleizis. Dacii sgetau ritualic norii, cu arcurile lor, ”ajutnd” astfel Zeul n lupta sa cu ntunericul. Erau netemtori faț de moarte, ca și scandinavii, cci credeau n supraviețuirea sufletului dup moarte, cei vrednici urmnd s se alture zeului lor, exact ca și la celți.

Din pcate, dacismul nu este luat n serios la noi, el fiind cunoscut ca apanaj al unor cercettori și istorici fr notorietate și expunere mediatic.

Dac despre romani s-a scris mult și s-au fcut mii de ore de filme ce ilustreaz mreția și gloria Imperiului Roman, se pare c sunt la rnd, pentru lumina reflectoarelor, vikingii. M ntreb ns dac și cnd va veni rndul dacilor, ”cei mai viteji și mai drepți dintre traci”, despre care Herodot, printele istoriei spunea c sunt ”cei mai numeroși dup inzi (indieni)” spre a fi cunoscuți cu formidabila lor expansiune, cu faptele lor de vitejie ?

Cci dac romnii au supraviețuit ca popor pn acum, de-a lungul istoriei lor zbuciumate, precum o insul, n mijlocul unei mri slave, aceast supraviețuire excepțional se datoreaz filonului dac, unitții de limb și cultur a strmoșilor noștri.

Este ușor s glorifici n filme trecutul unui popor care pleca n raiduri avnd spatele protejat de ghețari, ns nu același lucru o poți spune despre geți, care s-au aflat n rscrucea Europei, peste teritoriul crora au trecut zeci, dac nu sute de popoare migratoare.

Mi-ar plcea s vd și eu un serial bun, fcut n maniera Vikingilor, despre raidurile geților asupra civilizaților lor vecini de la apus. S particip cu sufletul la gur la victoriile celor care au ngenuncheat zeci de ani la rnd Imperiul Roman, de la care au primit tribut n aur, ca recunoaștere a puterii lor.

Pn atunci ns, voi fi nevoit s vd tineri (mulți dintre ei romni), cum adopt frizuri, tatuaje și podoabe ”vikinge”, cum și nnoad barba n codițe precum eroii lor de film, visnd visele altora n loc s caute s dezgroape și s mbrțișeze amintirea eroic a strmoșilor lor.

Pe mine serialul vikingii m-a motivat doar s pun la fermentat un borcan de 5 litri de hidromel (mied), pe care l voi ciocni n pahare cu prietenii, n cinstea celor al cror snge și eroism ne curge (nc) n vene.

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *