Mai am cam 2 sptmni de munc pe anul acesta și deja am nceput s caut asiduu mijloacele de evadare facile, aflate la ndemna poporului cu acces la net. Filme, crți, muzic bun. Vin srbtorile, dar nc nu resimt acea atmosfer festiv care le nsoțește de obicei. Momentan m lupt cu ploaia, cu aglomerația rutier pe drumul spre instanțe sau birou. Deoarece sunt meteo-sensibil, vremea rea, zilele plumburii, lipsite de lumina verii, m impacteaz negativ, aducndu-m la marginea depresiei. Am zile cnd nu-mi vine s ies din cas (și nici nu ies !), mi deleg dosarele, pun pe silențios telefoanele și m cufund n mine, n liniștea și intimitatea propriului univers. Evident, lumea intr n panic, telefoanele bzie pe tcute n disperare, dar eu deja nu le mai aud, sunt desprțit ca de-un perete de liniște de vrtejul lumii dezlnțuite. n astfel de zile, m pstrez netulburat n ochiul ciclonului, las la periferia conștiinței mele preocuprile mundane, mrunțișurile și rutina zilnic. Acum realizez c aceast tendinț de cutare a liniștii s-a accentuat n ultimul an. S-a tradus printr-o tendinț de a-mi simplifica viața, de a diminua din eforturile inutile, amicițiile cronofage și cauzele don-quijotești. Pstrez o anume apetenț pentru idealisme, pentru lupta cu Sistemul, dar vrsta și experiența mi-au mai temperat entuziasmul. Am renunțat la a mai cultiva așa-zise prietenii care nu-mi aduceau dect bti de cap și probleme(le altora). Viața mea a devenit mult mai simpl, mai liniștit. Refuz clienții care tind s devin scitori, refuz prieteniile cu oameni acaparatori. M pstrez pentru familie, pentru o carte sau un film bun cu un ceai fierbinte. Nici de scris nu prea mai scriu, dect atunci cnd simt cu adevrat c ceva se cere scris. Toat aceast tendinț spre retragere, spre liniște o percep ca pe un moment de grație, de suspensie, asemntor plutirii de-o clip a pendulului, la captul cursei, nainte de a se avnta din nou n cursa sa metronomic. Cci exist o magie a vrstei de 40 de ani, de care m apropii. Este vrsta pn la care ai tras tare s te realizezi, s faci lucruri: un cuplu, o familie, o situație material, un confort, o siguranț. Deja la aceast vrst majoritatea scopurilor materiale au fost atinse, iar cine și dorește mai mult, fie este lacom, fie imbecil. Mulți oameni aflați n situația mea se simt dezorientați, goliți de sens. Dac ești cu adevrat un nvingtor n viaț, un om care a muncit disciplinat, fr vicii n care s-și risipeasc avuția, 40 de ani este vrsta crizei existențiale profunde, criza scopului vieții. Ai reușit pe toat linia, ai realizat tot ce ți-ai propus. Și, mai departe !? Poți continua s acumulezi, s multiplici ceea ce ai: o cas, dou case, trei case, poate o vil. O mașin, dou mașini, poate o mașin mai scump. Și !? Cantitatea sau calitatea pot constitui un scop n sine ? Mai mult confort ? Mai mulți bani ? Psihologul Carl Gustav Jung a devenit celebru n epoca sa nu att datorit teoriilor noi, surprinztoare pe care le-a adus n psihologie, ct datorit abordrii ne-convenționale a cazuisticii sale ca medic. El a fost nevoit s caute remedii de natur spiritual pentru pacienții depresivi din categoria micilor burghezi, cu o situație material bun, care n jurul vrstei de 40 de ani realizau c nu mai au nici un scop n viaț, toate țintele sociale fiind atinse. Golul resimțit de aceștia se traducea prin depresie și lipsa poftei de viaț. n astfel de cazuri, psihologul nu mai este tmduitorul unei traume, el trebuie s umble la nsși resorturile sufletului, s caute pentru clienții si remedii și soluții n nțelepciunea ancestral a Umanitții, n tezaurul de experienț acumulat de rasa uman. Jung a cltorit mult: n America, cercetnd tradițiile indienilor pueblo; n Africa, la șamanii din nord; n India, de unde s-a ntors fascinat de mandale – ca reprezentri ale palierelor psihicului uman. Jung a cltorit mult și n lumea arab, unde contactul cu misticismul islamului i-a creat o puternic impresie. Recomand lectura volumelor memorialistice ”Amintiri, vise, reflecții” aprute la Humanitas.
”Vindecarea” sau ”depșirea” crizei existențiale a brbatului la 40 de ani rezid n nțelegerea naturii spirituale a acestei crize. Confruntat cu ”mpcarea cu lumea”, cu ”stingerea dorințelor”, brbatul de 40 de ani risc s rateze acest moment de grație, s rateze șansa spiritual oferit de el, aruncndu-se n tot felul de preocupri meschine. Poate deveni maniac, colecționar de obiecte inutile, ncercnd cu diperare s retriasc emoții sau dorințe mai vechi, nemplinite. Poate deveni distructiv n viața personal, alunecnd pe panta plcerilor ușoare: amantlcuri, complicații inutile care-i dau senzația c acoper golul ce s-a ivit n el. Sau poate pndi tcerea din sufletul su, ascultnd-o, cutnd s o nțeleag, s se nțeleag. Mulți evit s devin auto-reflexivi din teama confruntrii cu ei nșiși, cu propriile eșecuri și ratri din trecut. Recunosc, și eu am propriile regrete și dezamgiri. Și eu am tendința de a m repezii n direcții secundare pentru a acoperi liniștea asurzitoare ce se așterne n mine. Cel mai des conștientizez aceast tendinț atunci cnd m cufund cu frenezie n vizionarea de filme: devorez serii ntregi, cufundndu-m n magia imaginariumului, trind alturi de personaje fictive peripeții și situații ce m fac s uit pentru cteva ore de golul din mine. Alții, aflați n fața aceluiași impas, cad n patima jocurilor pe calculator, sau a beției. Cei mai sinceri refuz instinctiv astfel de distrageri și cad n depresii sincere.
n cea ce m privește, aflat la vrsta maturitții intelectuale, refuz mirajul facil al ”curentelor spirituale” la mod, al teoriilor și crților de popularizare, ce ofer panaceul universal și secretul vieții pentru toat lumea. Ezit s descriu parcursul meu pe aceast cale a tcerii, ctre tceri și mai mari. Este un drum ce se dezvluie spontan cltorului doar atunci cnd acesta privește n direcția corect, cu motivația potrivit. Realizez c orice alt explicație suplimentar poate duce n eroare cititorul ce nu se afl n punctul și momentul potrivit (al vieții lui), i poate crea o fals impresie, de ordin intelectual, asupra acestei cltorii interioare. Tot ce mai pot spune este c, cu fiecare pas pe Cale, liniștea se adncește. Și odat cu ea, crește conștiența; conștientizarea motivațiilor semnific dispariția automatismelor sau mcar realizarea mecanismelor și sursei acestora; Universul capt coerenț, sens și ofer rspunsuri instantanee cutrilor. Chiar adineauri, cnd scriam la acest material, o client n vrst mi-a intrat pe uș, cutnd-o pe Sabina; deoarece ea nu este momentan, a dat s plece, dar ca orice om n vrst, mi-a aruncat o cugetare. Mi-a spus: ”Ei, domnule avocat, și eu am o fat de vrsta dumneavoastr, care e tare nefericit srcuța, parc nu-și mai gsește locul pe lume.” ”De ce ?”– am ntrebat. ”Are probleme ?” ”Nu are nici o problem” – mi-a rspuns femeia. ”Are tot ce-i trebuie, copil, un soț minunat, dar i lipsește ceva”. ”O fi criza vrstei de 40 de ani” – i-am rspuns. ”ntr-adevr” a rspuns ea. ”Dar dumneavoastr ați trit aceast criz, cum ați depșit-o ?” – am ntrebat curios. ”E foarte ușor; n realitate abia de la aceast vrst ajungi s triești cu adevrat, mpcat cu tine nsuți.” – mi-a rspuns btrna. ”Pn la 40 de ani am muncit ca o nebun, am dus n spate o cas ntreag cu gtit, splat, crescut copii și un soț. Apoi am realizat c nu mai e necesar s trag atta de mine, și am nceput s m bucur de viaț, de fiecare moment.” – a mai spus ea.
Nu e uluitor cum Universul vine n ntmpinarea noastr, oferindu-ne rspunsuri ? n acest moment urmresc serialul ”Urzeala Tronurilor” iar ecourile moto-ului Casei Stark m urmresc adnc, n tcerile mele: ”The winter is coming…” Dar și sub albul orbitor al zpezilor veșnice, sub aparența mormntal și tcut a ntinderii nemișcate a ghețurilor, viața clocotește undeva n adncuri…
CategoryUncategorized
Tags
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares