http://www.culturavietii.ro/2015/05/05/de-ce-nu-poate-si-nu-trebuie-fi-legalizat-parteneriatul-civil-pentru-homosexuali-in-romania/

Organizațiile membre ale „Coaliției pentru Familie” au remis comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romniei un Memoriu juridic cu referire la propunerea legislativ pentru reglementarea așa-zisului „parteneriat civil” ntre persoane de același sex, prin care cer respingerea acesteia.

De asemenea, o scrisoare conținnd argumentele esențiale ale Memoriului a fost naintat liderilor tuturor grupurilor parlamentare. Scrisoarea este semnat de 46 de ONG-uri și este cvasi-identic celei remise n 2013, cu ocazia primei tentative de a legifera aceast instituție artificial care urmrește introducerea n societatea romneasc a abominației „familiei” de homosexuali.

nainte de a enumera argumentele, este, credem, necesar s subliniem un lucru: propunerea legislativ privind „parteneriatele civile”, pe lng viciile juridice, este una profund antidemocratic: este lipsit de motivația unei necesitți sociale reale, care ar trebui s stea la baza fiecrei schimbri legislative. Ea nu are niciun fel de „tracțiune” n societate și nici mcar n comunitțile de homosexuali, campania de promovare fiind anemic și scoas cu forcepsul de publicațiile cu agend fțiș de stnga și anti-Biseric (ex. adevarul.ro sau hotnews.ro) iar unicul su promotor, un individ mediocru ajuns parlamentar doar din cauza degenerrii acute a clasei politice, este vehement contestat chiar de cei pe care afirm c i-ar promova – „minoritțile” sexuale sau (non)religioase. Actul de legiferare, deci, nu poate fi un instrument ideologic n mna unor scamatori imorali.

Resortul cel mai important al propunerii legislative referitoare la parteneriatul civil este ncercarea de a provoca o mutație societal profund: aceea ca viitoarele generații s se nasc și s creasc ntr-o țar n care relațiile homosexuale s fie recunoscute și protejate de stat la paritate cu cele firești. O mai grav alterare a rostului și sensului colectiv al noțiunii de familie, ca temelie a societții, nu poate exista. Țrile vestice au czut prad aproape n totalitate acestei orbiri colective și, orict ar ncerca unii s invoce infiltrarea marxist istoric a cercurilor intelectuale și politice din Occident (o realitate, desigur) aceste țri sunt principalii și entuziaștii ei vectori.

Deși nu vedem cum o atare ncercare se poate transforma n lege n acest moment, niciun partid politic nesprijinind-o, ne așteptm la noi atacuri și presiuni pe fondul foartei probabile legalizri a „cstoriei” unisex la Curtea Suprem a SUA n iunie. Ar fi o naivitate s ne nchipuim c influența uriaș a SUA asupra statelor aliate nu s-ar manifesta și n aceast direcție. Mai ales c, s nu uitm, drepturile homosexualilor au fost declarate o prioritate a politicii externe a SUA de ctre administrația Obama.

Reproducem n continuare argmentele din memoriul societții civile ctre Parlament:

  1. Cel mai grav dintre viciile proiectului de lege privind „parteneriatul civil” este pretinsa nevoie de a recunoaște „o form alternativ de familie” ntemeiat pe parteneriatul civil. Inițiatorii forțeaz adoptarea unor prevederi aflate n contradicție flagrant cu Codul Civil și Constituția, prin care statul se oblig s ocroteasc și deci s ofere protecție special familiei ntemeiat pe cstoria liber consimțit ntre brbat și femeie, pe egalitatea acestora precum și pe dreptul și ndatorirea prinților de a asigura creșterea și educarea copiilor lor.Crearea de reglementri paralele cu cele ale instituției cstoriei ar fi nu doar un viciu legislativ, ci ar duce la subminarea unor valori esențiale n societate, prin echivalarea familiei cu o relație lipsit de obligații și bazat doar pe interesul obținerii de facilitți fiscale/locative.
  2. Legea este scris „cu dedicație” pentru homosexuali, ntruct, practic, pentru cuplurile heterosexuale parteneriatul este inutil, drepturile stipulate aici gsindu-se ntre cele conferite de cstorie.
  3. Privind experiența altor țri, apare clar c parteneriatele civile nu sunt un scop n sine, ele avnd rostul de a face ncetul cu ncetul acceptabil ideea de „cstorie” ntre persoane de același sex. Propunerea de lege trebuie deci privit n acest context: n aproape nicio țar unde acestea au fost instituite, legislativul nu s-a putut opri aici, el fiind supus unei presiuni imense pentru a rspunde tuturor revendicrilor de reglementare a „cstoriei” și adopției de copii pentru homosexuali.
  4. Interesul copilului, primordial n legislația privind familia, este complet neglijat prin ignorarea situației juridice a copiilor nscuți n timpul parteneriatului și prin aceea c, descurajnd o form mult mai stabil de conviețuire (cstoria) n favoarea uneia volatile și confuze, adoptarea unei atari legi ar expune copiii la riscul monoparentalitții. Mediul optim pentru creșterea și educarea copiilor este cel familial, cu prinți cstoriți. ntr-o societate n care deja ponderea nașterilor n afara cstoriei a ajuns la 31%, ar fi o grav eroare stimularea acestei situații, n loc s se fac eforturi pentru corectarea ei.
  5. Nu exist nicio nevoie obiectiv pentru aceast lege, ntruct n Romnia dreptul la cstorie nu este unul discriminatoriu.Egalitatea n drepturi i nediscriminarea, invocat ca temei al acestui tip de „familie n afara sferei cstoriei” nu poate presupune i egalitatea de statut familial. Definiiile sociologice, antropologice, biologice i psihologice ale familiei pleac de la premisa diferenei eseniale ntre brbat i femeie, fr de care familia nu se poate fundamenta. Rolurile de brbat i femeie – respectiv de tat i mam – i statutele asociate presupun capaciti, atribuiuni, sarcini, domenii diferite n cadrul spaiului familial. Cu alte cuvinte, femininul i masculinul sunt categorii exclusiviste, care mbrac forme deosebite de existen, nu numai din punct de vedere biologic sau psihologic (atestate n planul naturii umane, supraevaluat astzi), ci i social, cultural i religios.
  6. n contradicție cu afirmațiile din expunerea de motive a propunerii legislative, nu numai c NU exist nicio obligație a statului romn de a oferi cuplurilor coabitante (hetero sau homo) protecție egal n fața legii cu cea oferit familiei, dar dimpotriv, Declarația Universal a Drepturilor Omului și Convenția European a Drepturilor Omului menționeazbrbatul și femeia uniți prin cstorie ca temei pentru familie. ntreaga legislație cade exclusiv n seama legiuitorului național, a crui obligație este aceea de a respecta valorile culturale, religioase și morale ale societții. De altfel, definiția natural a familiei n Romnia a fost reiterat relativ recent, n 2009, prin noul Cod Civil.

Documentul complet și lista semnatarilor se gsesc aici.

 

 

, , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *