Articolul sta nu se refer la alții n spirit critic, ci m include și pe mine, pe noi toți. Este o reflecție pe tema certitudinilor și convingerilor absolute pe care le manifestm n viața de zi cu zi și a motivului pentru care o facem.

Aș ncepe prin a spune c trim ntr-un univers despre care nu știm aproape nimic cu siguranț. nvțm n școal cte ceva, o spoial despre principiile fizicii ns restul sunt toate aproximri. Istoria ? Cine poate ști cu siguranț cum a fost un eveniment n realitate și cum a fost rescris de ctre nvingtori ? Doar științele exacte gen matematic și fizic se apropie de trmul certitudinilor. ns atunci cnd trecem spre aplicațiile științifice ale materiilor nvțate la școal, totul se reduce la un mare zero.

Poate cineva s mi explice concret (nu doar așa, general) cum funcționeaz majoritatea gadgeturilor și tehnologiilor pe care le folosim n mod curent ? Evident c 99,9% dintre noi (inclusiv eu) vom rspunde cu sinceritate, NU. Sau așa ar trebui. n realitate, 99,8% dintre noi nu vor recunoaște c habar nu au despre ce e vorba și și vor da cu presupusul.

Ei bine, aici voiam s ajung. De ce și d lumea cu presupusul, cnd n realitate habar nu are ? S lum spre exemplu un telefon mobil. Fiecare dintre noi are cel puțin unul, și pe care l folosește zilnic. n afar de funcțiile de utilizare, știe cineva cum merge drcia ? Evident, NU. Ar putea vreunul dintre noi s l construiasc de la zero ? Nu. Nici mcar s l repare, dac pțește ceva. Desigur, știm mici șmecherii de maimulțe inteligente cu degețele agile: știm s le schimbm bateria, sim-ul sau carcasa colorat, dar n rest mergem la service, la bieții deștepți.

Dac un semidoct la fel de convingtor ca mine ar veni și ar susține cu argumente credibile c telefonul mobil nu funcționeaz cu unde hertziene ci prin telepatie sau magie, cu siguranț c s-ar gsi destui giboni bipezi s l cread.

Și așa funcționeaz toat societatea noastr. Deoarece ne temem de necunoscut, avem nevoie de certitudini pentru a fi liniștiți, mpcați cu existența noastr.

Dac privim cu sinceritate n jur, vom observa c majoritatea “adevrurilor” noastre sunt doar convenții general acceptate, care nu au nici o legtur cu realitatea, ci doar cu convingerile noastre.

Doar un mic exemplu: Teroriștii palestinieni sunt ri ? Da, pentru c omoar evrei (care, sracii știm cum au suferit, cu Holocaustul) și pentru c așa cred un numr suficient de mare de oameni. Probabil ns c n realitate lucrurile nu stau chiar așa, respectivii considerndu-se n stare de rzboi cu Statul Israel care le-a cam furat de sub picioare țara lor, Palestina, omornd sute de mii de palestinieni n pogromuri sau lent, prin nfometarea – prin msuri de izolare. Deci ceea ce noi considerm drept “terrorist palestinian” alții ar aprecia drept un patriot ce se sacrific pentru țara și poporul su. Totul depinde de poziționarea faț de subiect.

n general ne impacteaz emoțional ce vedem sau poate fi conceptualizat de noi ns ne las reci ceea ce nu vedem sau nu putem concepe la scar mare.

Dac un palestinian s-a aruncat n aer cu un autobuz de evrei, suntem revoltați. ns ne las reci moartea n Fșia Gaza a sute de mii de femei, btrni și copii care se sting n mizerie, sub blocada israelian, cam cum s-au stins și indienii n rezervațiile americane. Cci un numr mic de victime este mult mai ușor de vizualizat și comptimit dect un numr mare de oameni, care tinde s devin abstract, impersonal.

Și ceea ce este mai grav e faptul c sunt unii care cunosc aceste mecanisme și profit, manipulnd opinia public.

E dureros ce s-a ntmplat la Paris n vinerea de acum dou sptmni, e adevrat. ns cei ce s-au grbit s și vopseasc profilul de facebook n culorile Franței, din solidaritate cu victimele, ar trebui s se ntrebe cu sinceritate de ce nu au fcut asa, sau de ce nu o fac atunci cnd este vorba de victimele din Siria sau de oriunde altundeva, de obicei mult mai multe dect cei omorți n Paris ?!

Privind echidistant, fr prtinire morții din Paris omorți de teroriștii islamici, comparativ cu sutele de mii de morți din Siria, omorți de “opozanții” guvernului Bashar, susținuți de europeni, te ntrebi care sunt mai demni de compasiune. Rspunsul coresct este: ambele categorii de morți, cci este vorba de oameni nevinovați.

De aceea, cred c cuvntul de ordine al zilelor noastre este NIMIC NU ESTE CEEA CE PARE.

Cu toate astea, lum de bune toate așa-zisele informații din mediul virtual, pe care facebookul a gsit un mod original de a le credibiliza, prin butonul de like.

Dac un milion de maimuțe ca și mine au gsit de cuviinț s dea like și eventual s distribuie “știrea” despre italianul mpușcat de polițiștii francezi pentru c ar fi fost confundat cu un terorist cnd i-a strigat soției “andiamo a bar” (și francezii au nțeles Alah akbar), „știrea” respectiv a devenit o minciun viral, unul dintre milioanele de hoax-uri care inund internetul.

Am ajuns n situația paradoxal de a tri nconjurați de minciuni acceptabile ce constituie fundamentul existenței noastre, mai ales a celor ce și petrec mai bine de jumtate din viaț n mediul online. Iar treaba asta se reflect n lumea real prin situația jalnic n care trim: politicieni corupți, ce nu ne reprezint, manipulare și minciun la tot pasul, sistem de nvțmnt și sntate tot mai prost și inutil, etc.

Cu amrciune remarc cum versurile lui Blaga se mplinesc ca o profeție nefast: suntem tot mai mulți cei ce refuzm s strivim corola de “minuni” a Lumii sau s “ucidem” cu mintea “tainele” ei, cci avem nevoie de fabulos, de fantastic, de miraculos n viețile noaste, chiar dac el este de cele mai multe ori doar o iluzie, unprodus al imaginației sau al photoshop-ului. Ne dorim s credem, vrem s fim mințiți pentru c altfel viețile noastre ar fi mult mai serbede, mai lipsite de culoare, de eveniment, de senzațional, iar unii dintre noi ar putea deceda din plictiseal, boala omului modern.

Acesta este de altfel și motivul pentru care nfloresc și abund peste tot n lume tot felul de specimene de falși guru, așa-ziși nvțtori spirituali și profeți pe care oamenii i urmeaz cu milioanele. Pentru c ei ofer un vis facil, ei vnd iluzii comode, suplinesc o cerere, o sete de visare asemntoare nevoii de film pe care nici Hollywoodul și Bollywoodul la un loc nu reușesc s o satisfac.

ntr-o perioad de minciunii universale , a spune adevrul este un act revoluționar – spunea Geroge Orwell, vizionarul societții totalitarisme moderne. Cutați Adevrul și rostiți pe ct se poate (prin like-uri, share sau alte mijloace), pe ct posibil, doar ceea ce este conform cu adevrul, cci n caz contrar nchisoare noastr modern nu va fi Statul Planetar Masonic, dictatura Noii Ordini Mondiale a Iluminaților satanici ci imperiul minciunii universale, la ale crui ziduri nalte, de nchisoare, lucrm toți cu o verv nebun.

, , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *