Heinrich strnse tare din ochi și și ncleșt dinții s nu urle, atunci cnd vrtejul luminos i strpunse trupul, orbindu-l. Avea sentimentul c se dezintegreaz, c trupul i este smuls, atom cu atom, sub impactul sorbului luminos care l atrgea irezistibil ctre un punct central, non-spațial. n final, totul se liniști iar locul ocupat de Heinrich rmase gol.

Tehnicienii decuplar circuitele, apoi deschiser sfera metalic și privir necreztori la spațiul gol dinuntru. nc nu se puteau obișnui cu ideea transferului de materie n timp și spațiu.

Din cabina de comand, von Braun și frec minile, satisfcut, apoi ridic receptorul și ceru centralistei s i fac legtura la cartierul general, cu Furherrul:

mein Fuhrer, operațiunea “Deutchland uber alles” a nceput conform programului, fr probleme.

Vocea lui Hitler se auzi metalic, n receptor:

n ct timp crezi c se vor vedea primele rezultate, von Braun ?

dac datele noastre sunt corecte, n 24 de ore.

ține-m la curent –se auzi rspunsul sec al Fuhrerului, apoi telefonul amuți.

Von Braun și aprinse o țigar, cu ochii ațintiți n golul din centrul sferei de metal. Dac calculele erau corecte, Heinrich trebuia s se afledeja n trecut, n Augusta, Virginia, exact n ziua de 10 ianuarie a anului 1794.

Conform datelor istorice, pe data de 20 martie 1794, Congresul SUA primise petiția unui grup de emigranți etnici germani stabiliți n Augusta, Virginia, prin care aceștia cereau ca un set de legi federale s fie redactate și distribuite n limba german“pentru acomodarea cetțenilor Statelor Unite de etnie german, care nu nțeleg limba englez”. La data de 13 ianuarie 1795 Congresul SUA a votase mpotriva propunerii. Proiectul german picase la limit, cu 41 de voturi pentru propunere și 42 de voturi mpotriv.

Heinrich avea misiunea providențial de a schimba acest vot, de a schimba Istoria și de a salva Germania, de a cștiga rzboiul pentru cel de-al III-lea Reich.

Hitler știa c intrarea n rzboi a americanilor, de partea Aliaților, era inevitabil, și doar o minune ar mai fi putut schimba ceva. Iar von Braun i promisese lui Hitler acea minune.

Cu ocazia experimentelor atomice, descopriser c fisiunea nuclear controlat centrifugal putea produce și altceva dect o mare explozie distructiv. Putea produce o gaur minuscul n țestura dens spațio-temporal. Acest observație fusese doar nceputul programului de cltorie n spațiu și timp al naziștilor.

Von Braun regreta doar momentul nepotrivit al descoperirii. mprțindu-și timpul și așa puțin ntre ședințele de perecționare ale rachetelor și cercetarea noii sale descoperiri, proiectul su de cltorie n timp avansa greu.

Reușiser s trimit la nceput obiecte, apoi ființe vii și n final oameni. ns rzboiul luase o turnur proast. Pierdeau, iar intrarea n rzboi a Statelor Unite de partea Angliei nclina definitiv balanța victoriei n devafoarea Germaniei. Aveau nevoie s schimbe trecutul pentru a schimba viitorul. ns erau abia la nceputul cercetrilor și nu puteau trimite mai mult de un om n trecut. Trebuia deci gsit conjunctura istoric care s poat fi schimbat ușor, de ctre un singur om. Aici au intrat n joc istoricii care au propus diverse scenarii. Dezbaterile preau s nu se mai sfrșeasc. Unii propuneau asasinarea lui Churchill sau Stalin n copilrie. ns era impredictibil rezultatul. Dac s-ar fi ridicat un alt erou ?

Primele teste timide de modificare a cursului Istoriei artaser c printre legitțile fizicii exista și una numit confluenț: odat ce cursul evenimentelor a luat o anumit direcție, doar o mic schimbare nu poate influența ntreg ansamblul. Lucrurile tindeau s se petreac la fel, desigur cu alte elemente n locul celor modificate. ns, la fel. Atunci, care era soluția ? Ar putea fi modificat un eveniment minor, la limit, de ctre un singur om, pentru a schimba soarta rzboiului ?!

Dup calcule laborioase, matematicienii au dat rspunsul. Pentru a modifica viitorul apropiat, trebuia ca modificarea s fie cu att mai mare și mai nsemnat cu ct era mai apropiat de momentul prezent. Deci trebuia mers suficient de departe n trecut pentru a gsi un moment de cumpn. Iar momentul respectiv trebuia s fie unul la limit. Și atunci au cutat un eveniment istoric care s ntruneasc toate condițiile cerute de matematicieni.

*

***

Heinrich se ridic amețit din șanț, tremurnd sub frigul aspru de iarn. Noaptea era calm, dar rece. Fcu eforturi s se ridice n picioare pentru a se orienta. Nu era sigur dac calculele fuseser corecte, astfel c urm protocolul nvțat și se deplas spre plcul de cldiri ce se vedea n zare. Era mbrcat ntr-o cmaș veche, slinoas, cu pantaloni de pnz, marinrești și cizme ferfenițite. Istoricii i aleseser cu atenție costumația tocmai pentru a-l face ct mai puțin vizibil, indiferent de epoc. Un zdrențros nu bate la ochi, n orice secol ar fi. Ajunse n centrul orșelului, strbtnd ulița principal. Capul i vuia nc de pe urma cltoriei, iar corpul i era strbtut de o durere ascuțit, ca și cum mii de ace l nțepau n fiecare celul. nghiți rapid cele dou pastile pregtite de medici și se rezem de un stlp, așteptnd efectul euforic, analgezic. Orice ar fi trecut pe-acolo l-ar fi putut lua drept un betiv ieșit din crșm. Durerea se estomp, și putu s observe cu ușurare c inscripțiile de pe cldiri erau scrise n limba german. Colo era salonul brbierului, acum cufundat n ntuneric. Dincolo banca, lng biroul șerifului, iar dup colț, biserica. Peste drum, singurul local luminat era crciuma, de unde se auzeau sunete de petrecere.

Intr n crcium și se așez la bar, sub privirile celorlalți. Era o comunitate mic, orice strin era imediat observat, ns era pregtit. Lansun “Guten abend” tuturor, salutnd cu o ușoar nclinare a capului, apoi ceru barmanului o bere rece.

Barmanul l msur din priviri, ns nu se grbi s i onoreze comanda. Observ atunci c lng el se așezase un btrn uscțiv, cu mișcri iuți, iar de la masa principal, de lng pian, l privea un chip cunoscut. l recunoscuse dup gravuri ca fiind primarul din Augusta. Deci nimerise bine ca loc. ntrebarea era dac și momentul fusese calculat corect. Așa c intr n vorb cu btrnul, cruia i se prezent:

Heinrich Luitpold Himmler. Cu cine am onoarea !?

Franz Gloch este numele meu- rspunse btrnul, strngndu-i mna și privindu-l cu atenția celui familiarizat s te scotoceasc pn n adncul sufletului. Sunt șeriful acestui oraș.

mi permiteți atunci s v fac cinste cu o butur ? ntreb Heinrich.

Nu nainte de a-mi spune cte ceva despre dumneavoastr – i replic btrnul șerif, care nc nu se hotrse dac l place sau nu pe Heinrich. Devenise clar c simțise ceva ciudat la el, dar nc nu și ddea seama ce este n neregul.

Totuși, btrnul fcu un semn de ncuviințare ctre barman, care se grbi s umple o halb de bere pentru Heinrich și un pahar de wiskey pentru btrn.

Aveți un accent interesant, l test șeriful. De unde spuneați c veniți ?

Heinrich goli cu nesaț halba de bere, o puse apoi pe tejghea, se șterse la gur și ddu rspunsul pregtit cu grij.

Nu sunt de prin prțile astea. Am sosit n urm cu 6 luni n Lumea Nou, n cutare de pmnt bun de cultivat. Cnd voi reuși s m stabilesc undeva și s adun ceva bani, voi trimite și dup familia mea, n Bavaria.

Cstorit ?

Heinrich ddu din cap a aprobare și scoase din sculețul pe care l purta la centur un medalion vechi pe care l deschise și l ntinse șerifului. Nimic nu conferea mai mult ncredere dect un om cu trecut și familie. Din medalion se vedea chipul unei femei blonde, cu trsturi frumoase, și a unui puști buclat.

Sunteți un om norocos, i rspunse șeriful, restituindu-i medalionul.

Heinrich ncuviinț cu o ușoar mișcare a capului, lund medalionul și punndu-l napoi n pung. Apoi scoase un taler austriac din argint și l arunc pe tejghea, pltind consumația și l ntreb pe hangiu dac are vreo camer liber. Acesta se uit la Heinrich, analizndu-i hainele ponosite, apoi la moneda de pe tejghea și n final la șerif, care ncuviinț, iar hangiul i fcu semn spre scrile din captul slii:

prima camer din captul holului, de la etaj, este liber.

Heinrich mulțumi și se retrase. Trecuse cu bine de primul moment. Nu dorea s prelungeasc discuția de team s nu fac greșeli. Era mai bine s i lase s se obișnuiasc cu ideea c au un strin n oraș, s lase veștile despre el s circule. A doua zi urma s treac la urmtoarea faz a planului, conform procedurilor pe care le repetase cu cei ce l pregtiser pentru aceast misiune.

*

***

Soarele i gdila plcut pleoapele nchise, dndu-i acea senzație de confort pe care nu o mai trise din studenție. Visase c era acas, cu Margarete. Acum, c visul se destrma, l ncerca o un sentiment de durere la gndul c nu o va mai vedea niciodat. Cltoria lui n timp fusese una cu bilet doar dus. Desigur, i se explicase c dac și va duce misiunea la ndeplinire iar Germania va cștiga rzboiul, Von Braun și ceilalți oameni de științ vor cuta o metod de a-l aduce napoi acas, n propriul timp. ns acel moment era doar o speranț de care se strduia s nu se agațe cu disperare, pentru a-și pstra mintea limpede și a fi capabil s urmeze planul.

Cobor deci din pat, trase draperiile și fcu cteva mișcri de nviorare n cadrul ferestrei, fiind sigur c va fi observat. Repeta mișcrile nvțate de la istoricii ce pretindeau c acestea erau exercițiile de nviorare folosite de armata prusac din acea epoc. Trebuia s treac drept un german al epocii Imperiului Austriac.

Apoi umplu ligheanul cu ap, se spl temeinic și cobor la mas. și petrecu apoi restul zilei colindnd micul orsel, prezentndu-se și fcndu-se remarcat. Se opri mai nti la brbierul orașului, care l puse la punct cu toate brfele și noutțile orașului, n timp ce l brbierea. Apoi se prezent la primrie, unde se nregistr și purt o discuție cu primarul despre terenurile de ferm libere și pericolul indienilor din zon.

Dup o lun, toat lumea l saluta amabil, cci se stabilise la captul orașului unde nchiriase o cmruț și purta negocieri pentru a-și ncropi o mic ferm la dou mile deprtare de oraș.

Participa regulat la slujbele de duminic, n mica biseric protestant a comunitții, iar fetele i aruncau priviri furișe, oftnd la gndul c este deja cstorit. Dup biseric, participa la discuțiile cu brbații adunați la crcium, dnd impresia unui individ serios care vorbea puțin și ncuviința tcut spusele celorlalți. Se apropiase ns tot mai mult de primar, cu care purta lungi discuții n care aducea mereu și mereu vorba despre dorul de cas, bucuria de a fi n snul comunitții germane și frica de a nu pierde obiceiurile și datinile germane. Smnța fusese plantat și germina, odat cu venirea primverii.

Veni apoi luna martie, iar primarul i strnse pe toți brbații n fața primriei și li se adres, solicitndu-le sprijinul pentru a adresa o solicitare Congresului SUA:

dragi concetțeni ! Am venit cu toții n aceast Lume Nou, din dorința de a duce mai departe spiritul german, dar și pentru a ne face o viaț mai bun departe de cas. Trebuie s ducem mai departe moștenirea noastr teuton, muzica, limba și obiceiurile noastre. Protectoratul britanic exercitat asupra acestor teritorii a lsat urme adnci, ns acum suntem liberi. Propun s cerem Congresului recunoașterea aportului nostru la construcția acestei noi lumi, iar limba și cultura german s și gseasc locul su binemeritat, alturi de limba englez, pe aceste trmuri binecuvntate de Dumnezeu.

Discursul primarului fu ntmpinat cu bucurie de cei adunați n fața primriei, și aplaudat cu frenezie. Heinrich se oferi s ajute la redactarea documentului și avu un sentiment de triumf cnd oferta lui fu acceptat.

O sptmn mai trziu, Heinrich cltorea mpreun cu nc un consilier al primriei din Augusta, ctre Philadelphia, Pensilvania, unde nregistrar petiția cetțenilor din Augusta.

Aici Heinrich ncepu o ampl acțiune de lobby. l ajutau desigur informațiile nvțate pe derost despre fiecare dintre congressmenii pe care trebuia s i influențeze. Miza era uriaș iar el nu precupeți nici bani nici eforturi. La intervale regulate, ieșea din oraș, deplasndu-se n zone pustii, unde la momente dinainte stabilite, primea din viitor, de la specialiștii lui von Braun, mici colete cu cele necesare misiunii lui, n special bani.

Trecuse aproape un an de cnd se afla n Philadelphia și totul prea s mearg bine. Stabilise contacte stabile cu majoritatea membrilor Congresului, prezentndu-se drept un bogat om de afaceri german, interesat n dezvoltarea unei bune relații cu reprezentanții celui de-al treilea Congres al Statelor Unite ale Americii. Participa neobosit la serate și petreceri, cci banii i deschideau ușile celor mai selecte familii. mprumutase cu bani pe majoritatea celor pe al cror sprijin urma s se bazeze și totul prea s mearg bine.

Iar data de 13 ianuarie a anului 1795 se apropia cu repeziciune. n fine, ziua cea mare sosi. Heinrich nu nchisese un ochi toat noaptea de emoție. Rememorase mereu și mereu numele congressmenilor ce urmau s participe a doua zi la “Votul German”, fcnd calcule peste calcule. Se asigurase c va fi invitat la dezbaterea n plenul Congresului și c va fi de faț la votul final.

*

***

Venerabilul Frederick Augustus Conrad Muhlenberg se ridic și lu cuvntul. Era primul pastor luteran de origine german ce devenise congressmen din partea Pennsylveniei, și totodat primul Purttor de Cuvnt al Congresului American. n el și investise Heinrich toate eforturile și speranțele din ultimele luni. Fcuse apel nu doar la bani ci și la legturile etnice germanice pe care le aveau.

Muhlenberg vorbi cu nsuflețire despre componenta german a societții americane și rolul civilizator al acesteia, sfrșindu-și discursul cu convingerea c tot acest aport germanic la construcția societții americane și va gsi recunoașterea n exprimarea unui vot n favoarea limbii germane. Apoi se trecu la vot.

***

Fuhrerul deschise ochii și se ridic din pat n capul oaselor, la auzul telefonului instalat pe noptier. Nimeni nu ndrznea s l deranjeze att de devreme, dup lungile consilii de rzboi pe care le ținea cu generalii n Wolfsschanze (Vizuina Lupului – cartierul general al Furherrului). nseamn c era ceva important, dac ndrzniser s l trezeasc.

Ridic receptorul și pronunț rece:

-Ja

Mein Fuhrer, americanii au fcut un anunț important la radio. Permiteți-mi s vi-l difuzez – se auzi vocea intendentului su.

D-i drumul !, se rsti Hitler, asezndu-se mai comod n pat.

Transmitem acum un comunicat al generalului George Patton:

Congresul American m-a mputernicit s comunic lumii ntregi decizia Statelor Unite ale Americii de a se altura Germaniei n conflictul cu Anglia, Franța și Rusia. Rdcinile noastre comune ne oblig la simpatie și suport faț de cultura și spiritul german, ce trebuie s prevaleze naintea oricror altor interese particulare ale altor națiuni. Suntem convinși c vocea rațiunii i va face pe liderii francezi, englezi și ruși s renunțe la conflictul cu Germania și s asigure acesteia locul pe care aceasta l merit att n Europa ct și n ntreaga lume”.

Discursul fusese rostit n limba german.

the-man-in-the-high-castle

CategoryCauze Naţionale
Tags
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares