O cunoștiinț de pe facebook m ntreab ce prere am despre situația copiilor romni luați n custodie de Statul Norvegian pe motiv c ar fi fost agresați de niște prinți de mod veche, cu apucturi mai… religioase și care cred c “btaia e rupt din Rai”, dup modelul lui Ion Creang.

Apropos, pe Creang l-am studiat n școal cu apucturile astea, deci de ce s ne mirm ? Astea sunt obiceiurile general acceptate pe plaiurile mioritice. De-aia are ciobanul bt pentru mioare și brbatul cureaua lat la pantaloni. Vasluiul nu este un județ ci o stare de spirit n Romnia atemporal, pe care romnii o iau cu ei orinude merg n lume.

E o problematic complex, la care am simțit nevoia s dau un rspuns amnunțit, nu doar ntr-o fereastr de chat.

Cum spuneam și n alte ocazii, trim ntr-o societate a contrastelor. n timp ce n Romnia, organismele de protecție ale copiilor denumite pompos “Serviciul de Evaluare Initiala, Prevenire si Interventie n Situatii de Abuz, Neglijare, Exploatare-Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului” ce exist pe fiecare județ se chinuie s implementeze cu fonduri europene așa numitul “telefon al copilului” la care s rspund cineva 24 de ore din 24, pe de alt parte nu exist nici un fel de sprijin real pentru potențialii copii care ar reclama un abuz.

Ooo, da, desigur, avem legislație la fel de bun ca cea european, egal n msuri restrictive cu cea a Norvegiei, spre exemplu. Adic și la noi un judector are la ndemn instrumentul legal pentru a-ți lua copii dac i bați. ns nu o va face aproape niciodat, sau mai bine zis doar atunci cnd viața copilului e n pericol. De ce ? Pentru c nu avem ce s facem cu acei copii. n Romnia nu exist nc capacitatea instituțional de a caza și ngriji acești copii la standarde ct de ct umane. Cminele pentru copii instituționalizați sunt niște pușcrii, niște case de corecție infecte, conduse de un personal rmas de pe vremea lui nea Nicu, care fur trei sferturi din fondurile destinate alimentelor copiilor și celorlalte condiții pe care trebuie s le ofere. Iar judectorii știu treaba asta și nu se nghesuie s aplice legea, dect atunci cnd realizeaz c s-ar putea s se ntmple o nenorocire cu copilul la și astfel s existe riscul s moar și s rspund el, onor judectorul, c nu a dat curs solicitrii celor de la protecția copilului.

La noi sunt nenumrate situații de copii abandonați, cu prinți dispruți, cu sesizri telefonice la protecția copilului gen: “Bun ziua, sunt un trector și am vzut o cocioab, de unde se auzea un scncet slab. Inițial am crezut c sunt niște cțeluși morți de foame, dar cnd colo erau niște copii subnutriți, de nu pot nici s și tin capul ridicat de pe pern. Am vorbit cu cel mai mare și zice c mama și tata nu au mai venit de dou sptmni acas iar ei nu au mai mncat nimic de 5 zile. Veniți s i luați ?

Știți ce se ntmpl n astfel de cazuri ? Vin doi consilieri de la protecția copilului. Dac sunt mai miloși din fire, aduc și ceva de mncare, cumprat din salariul lor de 12 milioane. Vin cu poliția, fac raport, ntreab prin vecini, afl dac exist rude, dac exist las copii la acestea. Dac nu, N MAJORITATEA CAZURILOR i las acolo, n grija unui vecin care semneaz c mai trece din timp n timp s vad dac n-au murit. Și gata. Doar cei foarte mici sunt luați și instituționalizați. Pentru c n general nu au unde s duc acești copii, majoritatea țigani. Și foarte mulți dintre ei mor, la fel cum mor n șanț niște cțeluși sau pisicuțe abandonați de stpnii care nu și permit s i țin.

Mai sunt și cazuri grave, de copii abuzați sexual sau exploatați de rude sau persoane din zona unde triesc n vagabondaj. Nici pe știa nu i vede nimeni, iar din cte cunosc de la amicul meu ce lucreaz la protecția copilului undeva prin țar, n majoritatea cazurilor așa zisa protecție e frecție la picior de lemn și se limiteaz la… “monitorizarea” abuzurilor la care este supus copilul.

Mie de fiecare dat cnd mi povestește amicul meu, m ia cu fiori reci și m bufnește plnsul. Eu nu știu cum poate tri vznd atta suferinț și nenorocire la niște fpturi att de pure și delicate cum sunt copii. Nu nțeleg cum mai rezist el n sistem, deși recunoaștem amndoi c a devenit praf d.p.d.v. emoțional, la cte vede.

Bun, asta e o extrem. Ipocrizia tipic romneasc, care la nivel de organizare a serviciilor sociale st bine (adic se vede bine din Europa), dar cnd mergi pe teren, te apuc jalea și plnsul.

n cealalt extrem este Europa Occidental. Acolo copii sunt mai puțini, lumea nu prea mai face plozi, deci trebuie ncurajați, ocrotiți, susținuți.

Deci copii primesc drepturi. n aparenț.

S lum cazul Norvegiei. Acolo au un nivel de trai att de ridicat nct a nceput s dispar infracționalitatea, iar ca efect au nceput s nchid pușcriile, c nu mai au pe cine bga n ele, nafar de romni, albanezi, bulgari și mulți țigani.

La fel și cu orfelinatele la ei. Majoritatea orfelinatelor din Norvegia ofer regim de lux, cum majoritatea copiior de romni de condiție medie nu primesc nici mcar de la prinții lor. Cci Norvegia este o țar bogat, are petrolul la din Marea Nordului, și cel mai ridicat nivel de trai din Europa. ns știți care este reversul acestei legislații ?

V spun din ceea ce am aflat de la un amic, care triește la Londra și are o prieten tot romnc, care lucreaz la asistenț social pentru copii abuzați de acolo.

Au o groaz de cazuri de copii dați dispruți. Cum așa ?

n ditamai societatea modern, super-tehnologizat, cu camere de supraveghere la fiecare colț de strad, cum s ți dispar copilul !? Rspunsul este unul crud.

S zicem c ești un printe de condiție medie, poate și un pic divorțat (așa numita familie mono-parental). Mai ai și tu viciile tale, copilul cere atenție, te mai și enerveaz cteodat c deh, e energic și se joac toat ziua și ți stric feng-shui-ul, iar tu mai vrei și cte o pauz. Și atunci l mai disciplinezi un pic, l mai atingi. Și se ntmpl s rmn urme, c pielea copilului e mai sensibil. Și l vede nvțtoarea, profesoara, sau vecinii cnd l duci la școal sau la grdiniț. Deci nici nu tebuie s povesteasc copilul ceva, c profesorul e obligat s anunțe protecția copilului. Și nu doar c protecția copilului propune judectorului s ți se ia copilul dar te mai alegi și cu dosar penal pentru rele tratamente aplicate minorului. O astfel de pat n societatea perfecționist englez este o nenorocire, un handicap mortal, care te poate distruge. Nu te mai angajeaz nimeni dac ai cazier de violențe, bncile nu ți mai acord mprumuturi, etc. Și atunci respectivul prefer s renunțe la copil ca la o problem, n cel mai simplu mod. ȘI OMOAR COPILUL, i ascunde cadavrul și apoi l declar disprut.

Sunt zeci și sute de mii de cazuri de copii dați dispruți n așa-zisa Europ civilizat, a drepturilor copiilor. Și foarte rar sunt prinși criminalii, c filmele sunt filme și nu ntotdeauna adevrul și dreptatea triumf (de fapt, n majoritatea cazurilor, nu).

Dac nu m credeți, verificați. Oricum, de sute de ori mai mulți copii dispruți dect n Romnica noastr. O fi bine, o fi ru ? S ne spun occidentalii dac le e mai bine copiilor desprțiți de familie pentru o ciufuleal sau o btaie la cur, n orfelinate, sau cu mama și cu tata acas ?

Ar mai fi multe de spus despre cauzele pentru care s-a ajuns aici, la acest exteremism privind “drepturile copilului” și absurditatea rigurozitții cu care se aplic legea n Vest, dar astea țin de un alt subiect. E vorba de politici publice, de stat, ce tind s preia copilul din familie pentru a-l transforma n cetțean model, crescut de stat, ntru gloria Noii Ordini Mondiale. Cam cum fceau sultanii Imperiului Otoman cu copii luați drept haraci din fiecare țar ocupat, pe care i transformau n ieniceri, supuși orbește conductorului lor. Modelul nu e nou. La fel s-au creat și elitele securitții lui Ceaușescu, USLA-șii, al cror corp dur era format din copii de trup, abandonații din cminele de orfani, care aveau drept mam Patria iar drept tat, pe generalul care i-a crescut.

, , , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *