Bucate alese

Lângă Gara de Nord am redescoperit un vechi depozit de carte ce vinde cu mult sub prețul pieței cam tot ce se găsește pe piața cărților din România.

Mi-am amintit de el când mă întorceam de la un proces din provincie, cu trenul, și m-am decis să trec pe acolo, să văd dacă mai există. Și exista !

Am plecat de acolo cu o sacoșă de cărți, multe destinate celor dragi ca și cadouri de Crăciun. Prețurile, undeva cu 30-40% mai mici decât în librăriile din oraș. Bună afacere !

Pentru mine, mi-am luat antologia de urban fantasy “Străzi întunecate” editată de
Gardner Dozois, care a constituit un deliciu intellectual/imaginativ în lungile ore anoste pierdute prin sălile de judecată.

Și mi-am mai luat “1001 de nopți” povestită de inegalabilul Salman Rushdie. Nu căutați titlul ăsta, că nu o veți găsi. Veți găsi în schimb “doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți” care înseamnă în fond același lucru.

Știți cum este atunci când ești invitat la un festin iar tu primești doar o feliuță mică, o porție mult prea mică pentru foamea ta ? Cam așa simt eu cu cărțile lui Rushdie. Trag de ele, le savurez pe îndelete, rezist dorinței de a le citi prea repede, nu mă îndur să le termin căci odată ce le termin, mă intristez că nu am mai mult.

Ca să vă deschid și vouă pofta, în povestea acestei cărți se regăsește tema recursivă din Versetele Satanice și Copii de la miezul nopții: căutarea autobiografică a originilor fabuloase ale izvoarelor imaginației debordante, în negurile propriului neam, în mitologia acestuia cu inerentele ei elemente de fantastic și supranatural, actualizate prin paradoxuri de un fin umor ironic ce sfidează prezentul.

Iată doar un mic exemplu de seherezadă modernă, ce povestește în stilul ritmat natural clasic, specific oriental și totuși atât de modern prin umorul său.

12244087_10207893049621583_999546611_n

Când îl citesc pe Rushdie, am sentimentul că mă împărtășesc din esențele volatile ale creativității rafinate a sufletului său, îmbătându-mă cu aceeași voluptate cu care savurez mirosul perfect al unei flori. Fiecare frază, fiecare rând atent ticluit, este o capodoperă în sine, pe care ca și scriitor îți dorești să o fi scris tu. Nu degeaba regăsim aceste rânduri în pagina de gardă a cărții, ca un motto al acesteia:

12436098_10207893023700935_638262042_n

Genial la Rushdie este însă modul cum atinge și pune în discuție problemele omului modern, cum este cea a “credinciosului ateu”, care deși își afirmă credința în Dumnezeu, dezaprobă preoții și Biserica lui, cerând “spitale și nu catedrale”, aflat în disensiune cu omul religios, care consideră rațiunea drept stavilă în calea credinței.

20151227_005007

Cred că v-am dat suficient să gustați din bucatele alese din care mă înfrupt la masa intelectului altora, iar dacă v-am făcut poftă, nimic nu vă împiedică să vă serviți.

Iar Seherezada văzu zorii mijind și, sfioasă, tăcu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *