Pentru cei care nu știu, n ultimii 10 ani Turcia a acumulat constant mase enorme de refugiați (circa 10 milioane !) n tabere amplasate la periferia marilor orașe turcești, n zonele de graniț.

Constant, Turcia a solicitat ajutor umanitar pentru acești oameni, iar Europa le-a dat cu flit turcilor, splndu-se pe mini de problemele pe care le-a creat acestor oameni, refuznd orice ajutor pentru aceștia.

Așa c n urm cu doi ani, Turcia a deschis granițele, iar pentru c Germania e plin de turci duși la munc acolo de peste dou generații, au existat destui cruși turci care s ndrume puhoaiele de “refugiați”.

Acum s ne nțelegem de ce am pus ntre ghilimele cuvntul refugiat.

Conform definiției oferite de naltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), este persoana care se afl n pericol n țara de origine, datorit unuia dintre motivele de persecuție prevzute n Convenția Drepturilor Omului din 1951.

n legislația pentru refugiați se face o distincție clar ntre refugiații care, dac s-ar ntoarce n țara de origine, ar fi supuși unui regim/tratament care s le pun n pericol viața, integritatea fizic sau libertatea, și migranții economici, definiți ca o categorie de persoane care fug de srcie, cutnd o viaț mai bun n alte țri.

De aceea, n mod obișnuit, cererile de azil se analizeaz din perspectiva pericolului la care sunt supuse persoanele n țara de origine (tortur, nchisoare, rele tratamente de ordin politic), criteriile economice ne-fiind recunoscute pentru acordarea statutului de azilant.

Personal, m-am ocupat de refugiați n Romnia din anul 2001, cnd am nființat Asociația pentru Aprarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților (APADAR).

Romnia nu se afl pe harta preferințelor migranților economici, cci aceștia țintesc cu precdere țrile din vestul Europei, cu un nivel de trai ridicat, unde respectivii, mai ales cei cu mulți copii, pot duce un trai confortabil fr s munceasc, trind din ajutoarele oferite de sistemul de asigurri sociale.

n Romnia au ajuns ns adevrații refugiați, cei cu probleme reale n țrile de origine, n general opozanți politici ai unor regimuri dictatoriale sau pur și simplu oameni aflați n conflict cu puterea din anumite țri, considerate nedemocratice.

Acești refugiați sunt puțini la numr, iar majoritatea fie se integreaz n societatea romneasc, fie pleac mai departe spre alte țri europene.

De aceea, eu consider c nu exist un pericol real n viitorul apropiat al unei “invazii” de refugiați.

Desigur, trebuie luate n calcul planurile pe care marile puteri (n special Turcia și Germania) și le fac peste capul și voința Romniei.

Din ceea ce se aude n zona serviciilor de informații, se pare c Germania a ncheiat un acord secret cu Turcia privind relocarea pe termen lung a refugiaților Turciei ntr-o țar aflat la periferia Uniunii Europene, mai exact Romnia.

n ultimii ani, se observ o prezenț tot mai ampl a Turciei n mass media romneasc, n special pe zona de seriale tv de limb turc, menite s creeze o “deschidere” a populației ctre limba și cultura turc.

n timp, se urmrește ca romnii s devin mai permisivi și mai deschiși faț de zona turc, iar acest lucru s permit transferul unui mare numr de refugiați n Romnia. Tocmai de aceea se și dorește construirea marii moschei din București, care la acest moment nu are nici o justificare rațional (nu exist o comunitate islamic mare la nivelul Capitalei), dar care pentru viitor ar putea justifica aducerea a cteva milioane de migranți economici musulmani, crora Europa (n special Germania) s le plteasc serviciile sociale aici, n Romnia.

Politicienii romni și-au dat acordul tacit la acest plan de relocare masiv a migranților aflați n prezent pe teritoriul Turciei, iar legea votat n Parlamentul Romniei n decembrie 2015, prin care autoritțile romne au primit dreptul de a deschide puncte de frontier speciale pentru transportarea refugiaților, dovedește faptul c aceast mișcare se va face cu acordul politicienilor romni, pe ascuns, departe de ochii opiniei publice.

Acest gen de nțelegeri nu este nou. n 2002, guvernul Nstase semna un Memorandum secret cu guvernul German, prin care se angaja s primeasc apatrizi (foști cetțeni romni) n special țigani, pe care Germania i expulza de pe teritoriul ei.

n acest scop, Germania se angajase s construiasc n zona zero (de tranzit, așa-numitul no-man`s land) o pușcrie destinat acestor persoane fr cetțenie.

Conform dreptului internațional, respectivii ne-mai-fiind cetțeni romni, nu mai aveau de ce s fie aduși n Romnia, toat afacerea constituind un abuz de drept.

Nemții au pltit sume mari de bani Guvernului Nstase, pentru fiecare apatrid expulzat n Romnia, fiind de notorietate la acel moment cazurile familiei Mogoș și Mihai Ion (cu tentative de sinucidere și chiar sinucideri n pușcria din aeroport).

Nu mai vorbim despre nțelegerile cu americanii și nchisorile secrete de pe teritoriul Romniei, folosite de CIA, poveste despre care nimeni nu a mai spus nimic.

Tocmai de aceea, trebuie s ne opunem planurilor de construire a moscheei din București, cci ridicarea moscheii nu constituie dect primul pas dintr-un plan bine pus la punct, pe termen lung, de transplantare n Romnia, a unei mari comunitți musulmane formate din refugiați și migranți economici proveniți din milioanele de oameni ce triesc n tabere de refugiați n Turcia.

De aceea, n Romnia nu vom avea n urmtorii 10 ani atentate islamice, cci interesul Turciei este de a-și plasa povara celor 10 milioane de refugiați, n brațele Europei. De 3 milioane a scpat deja, n ultimii doi ani. Mai sunt 7 milioane, plus cei ce nc vin din ntreaga Afric sfșiat de conflictele armate ntreținute de consorțiile europene ce jefuiesc sistematic Africa, mai nou la concurenț cu China.

, , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *