Organizarea majoritții statelor moderne are la baz principiile democrației grecești din antichitate: dreptul de a alege și de a fi ales la orice funcție n Stat. Chiar și rarele monarhii rmase n viaț sunt supuse unor principii constituționale ce ngrdesc n mod explicit atributele suveranilor, fcnd loc drepturilor elective cetțenești.

Și totuși, democrația, un sistem participativ la viața cetții – vechi de peste dou mii de ani, se apropie de obștescul su sfrșit. Semnele sfrșitului se vd n foarte multe țri: tot mai slaba participare la vot a cetțenilor – ce denot lipsa de ncredere n acest sistem, și ipocrizia sistemului electiv, concretizat n diferența ntre ceea ce prevede legea c ar trebui s fie candidații și partidele, și ceea ce sunt ei n realitate.

Din pcate, cetțenii nu mediteaz prea mult asupra acestor aspecte, cci exercitarea dreptului de vot este una sporadic, o dat la 4 sau chiar 5 ani.

De altfel actualele sisteme democratice existente n ntreaga lume sunt destul de tinere, majoritatea fiind emanații ale revoluției franceze, o perioad fecund n domeniul imaginrii celor mai nstrușnice modele de organizare a societții.

Constatm ns c, dac la baza modelului democratic modern de sorginte iluminist stteau cele trei valori fundamentale ale revoluției franceze (libertate-egalitate-fraternitate), devierea de la aceste principii ideale este enorm n actualele sisteme democratice.

Astzi, libertatea de a fi ales este mpiedicat de tot felul de reguli electorale (numr de semnturi, sume de bani ce trebuie depuse cu titlu de “garanție”, etc.) iar egalitatea candidaților n fața alegtorilor este cvasi-inexistent, cci vizibilitatea mediatic este doar pentru aceia care au banii s și-o permit.

Aceste “filtre” blocheaz accesul simplilor cetțeni la funcții elective n Stat, favoriznd crearea unei “clase” politice din “profesioniști” ai politicii, a cror singur ocupație și profesie este aceea de a fi aleși și de a conduce prin rotație.

Chiar organizarea partidelor nu mai corespunde scopului inițial al acestora. Partidele, acele entitți juridice cu caracter politic ce trebuiau s se diferențieze prin viziunea politic asupra manierei de a conduce destinele unei țri, sunt astzi un amalgam de gști grupate pe criterii de interese personale ale membrilor mai degrab dect pe criterii și principii politice.

n plus, n tot acest joc al puterii a aprut o nou forț, ce nu exista la originile democrației ateniene sau franceze: mass-media.

Rapiditatea cu care o informație poate fi rspndit sau distorsionat n rndul membrilor unei comunitți face de multe ori ca ncrederea public ntr-un lider sau grupare politic s se schimbe fulgertor, mai ceva dect cotația la burs a unei companii.

n acest context, presa scris și cea audio-vizual, mpreun cu mediile de socializare online au devenit factori decisivi n percepția colectiv asupra politicului, afectnd de cele mai multe ori n mod negativ opțiunile electoratului. Astfel, au luat naștere marketingul electoral, consultanții de imagine, șefii de campanie, sondajele de imagine și scandalurile mediatice.

Tot mai mult, democrația ca act de alegere n cunoștiinț de cauz a unor lideri reprezentativi, și-a pierdut din aceast menire fundamental, de a duce n fruntea comunitții pe membrii cei mai reprezentativi ai acesteia.

n aceste condiții, falimentul democrației nu este departe. Tot mai multe țri europene nregistreaz de la an la an preenț la vot tot mai sczut. Iar prpastia ntre lumea politicienilor și votanți crește la fel de repede. n ciuda așa-ziselor alternative oferite de diferitele partide existente pe eșicherul politic, populația și-a pierdut ncrederea n politicieni, și auzim tot mai des scandate n strad sloganurile: “toate partidele sunt compromise” și “Democracy is a lie !”

Rotativele guvernamentale au ncetat de mult mai pcleasc pe cineva, cci blaturile politice sunt vizibile cu ochiul liber iar oamenii refuz s se mai lase trți n partizanate politice.

n disperare de cauz, politicienii de carier caut s propun publicului figuri publice noi, pentru a redeștepta speranța oamenilor n schimbarea n bine a strii de lucruri. Mass-media se cznește s scoat și ea din anonimat tot felul de indivizi cuplați la actualele clanuri de partid, n speranța c vor descoperi noi talente ale cror unic rol este acela de a aduce voturi și credibilitate.

ns scopul, SCOPUL inițial al sistemului democratic, s-a pierdut. Cci scopul era acela de a permite accesul la conducerea Statului, n condiții de egalitate și libertate, a indivizilor cei mai reprezentativi din rndul alegtorilor, și care ntrunesc cel mai bine aspirațiile comunitții.

De aceea, cred c este momentul s schimbm, s inovm, s re-inventm actualul sistem politic așa-zis democratic, care n realitate nu mai are nimic democratic n el.

Renunțarea la democrație nu trebuie s se fac n favoarea unui totalitarism global, de factura celui visat de arhitecții Noii Ordini Mondiale, prevestit n faimoasele Protocoale ale nțelepților Sionului.

n locul actualului sistem democratic trebuie s punem un nou sistem de participare colectiv la viața societții, care s ncorporeze n mod corect noii vectori de putere ai societții: presa, marketingul, rețelele de socializare, capabilitatea de a ne exprima instantaneu opțiunile, ideile, sugestiile și adeziunile, prin intermediul internetului.

n opinia mea, Statul modern nu trebuie s renunțe la conceptul de Națiune și valori naționale care ne auto-definesc att ca indivizi ct și ca popoare. Cci cel mai ru lucru care i se poate ntmpla unui individ este s și piard reperele, valorile.

n schimb, trebuie s avem curajul de a renunța la vestigile arhaice ale istoriei politicii: Parlamentul.

n locul Legislativului, trebuie s punem la lucru grupe de studiu publice, la care orice persoan interesat poate adera printr-un singur click, pe internet. Unde s poat aduce sugestii, mbuntțiri, finisri. Unde populația activ politic, interesat de procesul dezbaterii noilor legi, și poate aduce n mod concret contribuția. Apoi, variantele legislative s fie votate individual, de oameni, prin intermediul unui portal securizat. S treac, s fie adoptate doar acele inițiative care ntrunesc o larg majoritate, pentru a se menține echilibrul societții, continuitatea și stabilitatea structural a acesteia.

Guvernul s nu mai fie ales de politicieni, dintre politicieni. Guvernanții s fie simplii angajați ai unor firme de management, care ncheie un contract cu Statul, n care li se traseaz ținte de atins, drepturi dar mai ales obligații de ndeplinit și sancțiuni n cazul eșecului.

S aducem inițiativa particular n domeniul politic, așa cum ea ar trebui s exist și n comerțul de tip capitalist. S nu ne fie team s deschidem piața conducerii treburilor Statului ctre competiția de tip economic dintre cei mai buni, remunerați corespunztor, și care s urmeze fidel mandatul ncredințat de popor, potrivit necesitților de moment ale aparatului de Stat și ale societții n general.

n acest fel, am elimina dictatura și tirania imbecililor care voteaz n Parlament legi care nu reprezint pe nimeni n afar de inițiatorii lor și grupurile de interese oculte care i susțin n jocul politic. Am elimina hoția și delapidarea banului public, cci atunci cnd guvernanții, ca o mare corporație, acționeaz n baza unui mandat precis, cu rspundere patrimonial și mecanisme de control rapide, nu se mai las loc furciunilor.

De ce am pstra Democrația actual ? Doar pentru c o consființește Constituția ? Are ceva sacru și de neatins n ea, de trebuie protejat cu orice preț ?! Eu cred c actualul sistem democratic este depșit și trebuie schimbat fundamental. Paleativele de tip “afișarea proiectelor legislative ale Guvernului pentru consultare public” sunt doar palide ncercri și nu fac dect s confirme sistemul propus de mine, faptul c mijloacele tehnice dar și evoluția societții converg ctre un sistem democratic participativ direct.

Ce spuneți, se poate ?

, , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *