Url antenele lui Voiculescu de grija deinuilor din nchisori. Reportaje peste reportaje care repet acelai lucru: c n nchisorile romneti nu sunt condiii umane; c sunt supraaglomerate; c mncarea e proast i insuficient; c nu se respect normele europene n materie de spaiu (volumul minim de metri-cubi de aer pentru fiecare deinut).

Evident, situaia asta nu a aprut peste noapte; ea a fost acolo dintotdeauna, ba chiar mai rea n trecut. Iar pe vremea aia, marii patroni de televiziuni care acum sunt la bulu, nu erau interesai de drepturile omului din nchisori. Preocuparea lor, i implicit a trusturilor media pe care le dein, a aprut subit cnd au realizat pe propria piele c e napa n pucriile romneti.

Adevrul este c n pucriile de la noi, au existat mereu dopu categorii de deinui mai aparte: sifoane i rspndaci.

Sifoanele sunt ia care sifoneaz, vars tot ce aud la urechile conducerii. Turntori adic. Uneori ei au i dublul rol de rspndaci: lanseaz zvonuri pe care le dorete conducerea s fie lansate.

Trebuie tiut c omul n recluziune alturi de ali semeni de-ai lui, tinde s o ia razna din lips de intimitate, de spaiu. Apar puseuri de violen, agresivitate, care uneori duc la bti generalizate sau – mai des, la auto-mutilare.

i atunci conducerea penitenciarului apeleaz la psihologie, mai exact la manipulare. Cnd omul tie c are de ispit uun numr de ani i vede ct de greu trece timpul, o ia razna. Ca s i se mai distrag atenia, s i se dea speran care s i fac suportabil detenia, psihologii din ANP lanseaz cte un zvon prin intermediul rspndacilor: ba c e pe cale s se dea nu tiu ce amnistie, ba c s-a modificat nu tiu ce regulamente de calcul al duratei executrii pedepselor i n loc de 8 sau 9 luni la an se vor face numai 6 sau chiar 4 pentru bolnavii cronici, i tot astfel de noi i noi nzbtii i vise sunt aruncate ntre deinui, pentru a le alimenta sperana i a le face suportabil detenia.

Personal, m-am sturat de nenumratele telefoane primite de la deinui cu ani muli de executat, sau de la familiile acestora, care m rugau cu o voce febril s verific nu tiu ce lege despre care auziser c le va scurta suferina – i care invariabil era doar un zvon.

De multe ori, i televiziunile intr n joc i arunc astfel de petarde, care se transform n valuri de optimism ce i fac pe deinui s mai ndure o vreme, cu docilitate, condiiile vitrege de detenie.

ns recentele revolte din nchisori arat c manipulrile nu mai sunt suficiente, ci trebuie fcut ceva. Majoritatea penitenciarelor de la noi depesc mai bine de dublul de persoane destinate a fi gzduite – i nimeni nu a fost deranjat de treaba asta – pn acum.

CEDO a condamnat i condamn Romnia pe band la plata de despgubiri pentru condiiile inumane din penitenciare – i totui Statul Romn nu ia nici o msur.

Msuri ar fi dou, de luat imediat:

- construirea de penitenciare noi, sau transformarea unor cldiri nefolosite – i har Domnului, sunt destule n Romnia, n penitenciare;

– ntreruperea, respectiv amnarea pedepselor pentru deinuii care se plng de condiii, pn cnd se vor elibera locuri i pentru ei (legea penal prevede aceast posibilitate).

n condiiile actualei lupte generalizate pe care Statul o duce mpotriva infracionalitii de tot felul, orice anmistie sau uurare a condiiilor de detenie va fi vzut ca pe o concesie fcut infractorilor, ceea ce ar duce la o atitudine de revolt a oamenilor cinstii fa de astfel de msuri (gen: au furat, au stat un pic la pucrie i acum au ieit i mai repede, i cu banii furai), sau de cretere a tentaiei de a comite infraciuni (gen: dac fur un miliard, stau i eu un an la pucrie, c oricum prind graierea asta).

Pn una alta, televiziunile deinute de Voiculescu inflameaz opinia public i incit la violen deinuii, pentru a fora Parlamentul s voteze n regim de urgen o lege care s le mai ia din anii de pucrie unora. Se ncearc sensibilizarea opiniei publice fa de infractori, de condiiile lor de via, manipulndu-se n mod grosolan informaia (exemplul hoiaei din magazine, pentru care fiica ei cere graierea, este gritor. Cei de la Antene au ”uitat” s spun c respectiva era recidivist și c nu fura ca c nu avea ce s mnnce ea și fata ei. Astfel, respective bga sub fuste marf de 7 milioane iar n coșul de cumprturi de dou, ca s nu bat la ochi. Dac aveau bani s plteasc cumprturile, nu se mai poate spune c furau de foame, c nu aveau cu ce plti.)

Astfel de manipulri ordinare tind s bulverseze puiblicul, care nu mai nțelege ce e moral și corect și ce nu, pe lumea asta. Astfel, dac te iei dup ce vezi la televizor, ajungi s creyi c e ok sp te prostituezi, e cool s fi gay și nu e nici o rușine s furi.

Tocmai de aceea, cred c CNA-ul ar trebui s ia msuri urgente de sancționare a derapajelor trusturilor media care și-au fcut un obicei din a lansa campanii de pres otrvite, ce atenteaz la valorile morale general acceptate, protejate de lege.

Nu e normal ca Sindicatul Naional al Lucrtorilor din Penitenciare (SNLP) s dea comunicat n care s acuze la scen deschis manipularea mediatic a deinuilor – i nici o autoritate a Statului s nu se sesizeze.

Citez din comunicatul sindicalitilor:

Chiar in acest moment, in fata intrarii in unitatea susmentionata, sta plantat provocator un car de la Antena 3 si asteapta. Desi este liniste. Ce asteapta? Pai fie sa se intample ceva anuntat, fie ceva provocat. Ca doar nu disloci si plantezi o echipa intreaga fara motiv. In scurt timp se vor mai alatura cel putin doua echipe. Mai lipsesc cateva imagini transmise din fata unitatii in direct si un indemn din partea unui moderator pentru detinutii din Jilava:procedati va rog la incendiere!

Dragi jurnalisti, un lucru tinem sa va transmitem. Daca un singur coleg de-al nostru va pati ceva din elanul vostru de a va recupera patronii incarcerati, ne vom invita singuri in platou. In platoul din fata televiziunilor. Si vom protesta. Legal. Cat va fi nevoie. Vom protesta pentru libertatea presei!”

 

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares