Ce este Omul ? Unii ar spune c pe lng rațiune, emoție și conștiinț, el este suma experiențelor sale. Fiecare dintre noi are o memorie mai mult sau mai puțin clar a evenimentelor personale sau colective parcuse n decursul propriei existențe.

Memoria este selectiv și nșeltoare ar putea spune unii. Oamenii tind – datorit unui proces de vindecare natural – s uite sau s modifice amintirile neplcute, și s le amplifice pe cele plcute. Deci suntem subiectivi n aprecierile noastre personale n raport cu experiențele care ne afecteaz.

Și totuși…

Exist un numr de repere generale care rmn n memoria colectiv – sau ar trebui s rmn, clare, obiective, neschimbate. Sunt acele repere neutre, care țin de istoricul urban, social, cultural, economic sau politic al lumii n care trim.

Suntem plini de impresiile reziduale ale efortului educativ al școlarizrii, al filmelor vizionate, reclamelor vzute, știrilor din presa audio-vizual. Toate aceste au un element de obiectivitate intrinsec deoarece sunt elemente exterioare, globale, fr legtur direct cu persoana noastr.

O parte important a identitții noastre att ca indivizi ct și ca grupuri de indivizi se bazeaz pe aceste repere sociale, economice și culturale mprtșite de comun acord.

Generații ntregi am crescut, am iubit și am fredonat versurile unui anumit hit la mod, sau ne-am oripilat colectiv de un anumit eveniment tragic.

Fr s realizm, aceste experiențe comune, transpuse ntr-un soi de memorie colectiv – n msura n care ne amintim cu toții c un anumit eveniment sau lucru din trecut s-a petrecut sau a fost ntr-un anumit mod, specific – constituie liantul identitții noastre sociale.

Ei bine, de cțiva ani ncoace (din 2010 se pare), lucrurile par s se schimbe n mod accelerat n ceea ce privește trecutul și chiar prezentul obiectiv. Grupuri mari de oameni rememoreaz frnturi de evenimente din trecut n același fel (cum este și normal) dar verificnd dovezile istorice (nregistrrile foto, audio, video sau chiar literare) descoper cu surpindere c Istoria s-a schimbat. Sau poate a fost schimbat ?

Prima relatare de acest fel provine din anul 2010, cnd o bloggeri pe nume Fiona Broome a descoperit la o convenție numit Dragon Con, c att ea ct și alte persoane de acolo și aminteau c Nelson Mandela ar fi murit n timpul detenției sale n anii 1980. Respectivii și aminteau n mod clar, complet, imaginile video de la nmormntarea lui Mandela, doliul din Africa de Sud, unele revolte n orașe, precum și discursul din inim al vduvei lui.

n realitate, la acel moment Nelson Mandela tria nc. A murit abia n 2013 la venerabila vrst de 95 de ani.

Bine, o s v gndiți c treaba asta e o prostie. Nici eu personal nu mi amintesc chestia asta cu Mandela, c ar fi murit n pușcrie. n schimb mi amintesc foarte bine imaginile din filmrile cu asasinarea lui JFK. De-a lungul anilor am vzut cu toții attea documentare despre acest asasinat faimos, nct nu cred c e cineva care s nu poat vizualiza cu ochii nchiși desfșurarea celor cteva zeci de secunde relevante.

Ei bine, aici chiar v rog s faceți urmtorul experiment nainte de a viziona clipurile care urmeaz. nchideți ochii și ncercați s rememorați secenele respective. Kenedy pe bancheta din spate a mașinii prezidențiale, arturi de Jakie. Mașina rulnd, cu escorta dup ea. Apoi mpușcturile, panica, mașina accelernd. Vizualizați scena ? CȚI OAMENI SE AFLAU N MAȘINA PREZIDENȚIAL ? Acum urmriți video-urile.


Șocați ?! Recunosc, și eu am fost. mi aminteam perfect faptul c n universul meu, Kenedy a fost mpușcat ntr-o mașin cu 4 locuri, care avea 4 ocupanți. Cuplul prezidențial pe bancheta din spate, și un șofer cu bodyguardul pe locurile din faț. Acum descopr șocat c toate aceste detalii sunt fundamental schimbate. n amintirile mele, capul lui Kenedy cdea n faț dup mpușctur, nu pe spate. Și nu existau suspiciuni c consoarta prezidențial l-ar fi mpușcat.

Ei bine, și de aici ncepe balmucul. Verificnd cu ochiul critic (brusc trezit!) al memoriei individuale, validate de memoria colectiv a celorlalți – prin intermediul internetului, descoperim c lumea și istoria noastr nu prea mai seamn cu ceea ce ne aminteam. Desigur, sunt mici detalii, aparent nesemnificative, dar care demonstreaz un fapt tulburtor: c istoria poate fi schimbat, iar cineva chiar face treaba asta. Replici din filme, melodii, evenimente, seriale ntregi – netul abund de astfel de exemple. Aceast avalanșe de discrepanțe n domeniul industriei media este explicabil: este cea mai puternic fațet a memoriei colective a omului modern, copleșit de industria audio-viual. Haideți s vedem cteva exemple.

Cu toții am fredonat mcar o singur dat n viaț celebra melodie a trupei Queen, We are the champions. Fiți atenți la final. Nu observați nimic ciudat ?

Apoi, fanii filmului StarWars vor avea cu siguranț un șoc urmrind schimbrile unor replici memorabile:


Și exemplele pot continua.

Ce este interesant este c aceste schimbri nu afecteaz doar nregistrrile media din mediul online – ca s poți presupune c cineva pus pe șotii a schimbat peste noapte replicile din filme sau versurile unor melodii. NU ! Schimbrile au aprut peste noapte și pe casete audio/video de acas ale oamenilor, ceea ce demonstreaz c schimbarea s-a produs CA ȘI CND LUCRURILE AȘA AU FOST DINTOTDEAUNA.

Trecem apoi ntr-o zon științific, ce vizeaz chiar schimbri fizice, la nivelul geografiei Pmntului. Aici lucrurile sunt greu verificabile de marea majoritate a oamenilor, care sunt prost educați și nu au o memorie clar a cunoștințelor de geografie pe care ar fi trebuit s le asimileze n școal (n categoria asta intr majoritatea occidentalilor, n special americani, care habar nu au de noțiuni elementare de geografie). ns iat cteva exemple pentru cititorii cu o cultur geografic bun:

Majoritatea oamenilor și amintesc ns lucrurile uzuale, cu care s-au ntlnit și se ntlnesc n traiul de zi cu zi, acolo unde schimbrile sunt suficient de subtile nct s nu fie remarcate dect dac sunt artate cu degetul. E vorba de mrci de produse, evident:

Trecem apoi la lumea cunosctorilor de art. Se pare c dou capodopere ale picturii universale și-au schimbat sensibil forma. E vorba de portretul Giocondei și pictura Creatorului cu Adam de pe bolta Capelei Sixtine. Ei bine, pn n urm cu o lun și jumtate, Gioconda zmbea la fel de enigmati precum o știam. Apoi brusc, și-a schimbat zmbetul, acesta devenind unul larg, clar. Iar apoi n ultimele zile, zmbetul ei a revenit la normal.

Aceași lucru s-a petrecut și cu o seam de alte schimbri observate de cei ce urmresc acest fenomen: frazele din Forest Gump și Apolo 13, ce vizeaz folosirea trecutul n loc de prezent (Life is/was like a box of chocolate – Forest Gump; Huston, we have/had a problem – Apolo 13)


Deci schimbrile sunt reversibile iar cineva are aceast capacitate de a le manipula dup bunul plac.

Interesant este c schimbrile au nceput s apar pn și n biblie, spre șocul și groaza a milioane de creștini de toate culorile, mulți dintre ei cunoscnd pe dinfar pasaje ntregi din Sfnta Scriptur:


Cum se poate realiza acest lucru și cine are capacitatea s o fac ?

Aici intrm clar n domeniul fertil al fanteziei pseudo-științifice, cci forumurile pe tema efectului Mandela abund n hoaxuri și teorii abradacadabrante. ns cteva piste merit atenția.

Un prim curent este cel al aquarienilor, indivizii new-age care viseaz la energii tahionice, a 5-a dimensiune, creșterea vibrației planetare și trecerea n epoca de aur a umanitții, Era Vrstorului. Pentru aceștia, efectul Mandela este dovada clar a faptului c datorit creșterii vibrației planetei, multiversurile, variantele infinite ale realitții Universului/Pmntului nostru, tind s se amestece aleatoriu, printr-un fenomen fizico-spiritual ce scap posibilitților de validare oferite de știința modern. Pentru aceast categorie de indivizi, treaba asta e o dovad c universul lucreaz pentru ei, și c “e de bine”, nu trebuie dect stm liniștiți cu curu pe cmaș și s vism frumos pn cnd vom ajunge n a 5-a dimensiune, cu ngerii/Iisus/Maitreia/extratereștrii benefici, etc.

A doua teorie sun un pic diferit. Ea spune c exist niște oameni care au descoperit cum s manipuleze istoria, trecutul, și o și fac, experimenteaz, testeaz efectele acestei noi tehnologii asupra prezentului și viitorului.

Legtura dintre experimentele de la CERN și apariția Efectului Mandela

CERN reprezint inițialele Organizației Europene pentru Cercetri Nucleare. nființat n anul 1954, avndu-și laboratoarele n suburbiile Genevei, la granița Franco-Elvețian, CERN este cunoscut n lumea științific pentru dou mari realizri: ca fiind locul de naștere al world wide web – www, precum și datorit celui mai mare laborator din lume de studiere a fizicii particulelor. n 2013 la CERN lucrau 2513 oameni personal auxiliar angajat, și 12.313 oameni de științ, cercettori din cadrul a 608 Universitți.

ns cea mai interesant realizare științific a cercettorilor de la CERN este construirea ncepnd cu anul 1998 și darea n folosinț n 2008, a celebrului accelerator de particule denumit Large Hadron Collider(LHC). Construit cu efortul a peste 10.000 de oameni de științ din peste 100 de țri, acest accelerator este construit ntr-un tunel subteran n lungime de 27 de kilometri, la o adncime de 175 de metri.

Scopul declarat al construirii acestui super-accelerator a fost acela de a studia particulele și sub-particulele atomice pentru a testa și aprofunda teoriile legate de comportamentul acestora.

n realitate, n 2010 acceleratorul CERN producea primii 38 de atomi de anti-materie, respectiv antihydrogenul, pe care n anul urmtorul au reușit s i stabilieze pentru o durat de peste 15 minute.

V veți ntreba ce legtur are obținerea pentru prima dat n istoria Umanitții a anti-materiei, taman n 2010, cu apariția efectului Mandela, observat pentru prima dat – coincidenț – tot n 2010.

Pentru asta, ne trebuie cteva cunoștiințe de fizic cuantic pe care din pcate eu nu le posed, așa c voi sintetiza ceea ce am citit pe forumurile despre efectul Mandela. Luați informația cu prudenț și dac puteți, verificați-o.

Pn n 2010 anti-materia era doar o teorie. Oamenii de științ presupuneau c de partea cealalt a gurilor negre exist un alt univers, format din anti-materie, un univers-oglid cu al nostru, n care totul e invers.

Apoi teoria subparticulelor atomice revoluționeaz fizica cuantic a lui Plank și Einstein, iar ipotezele oamenilor de științ o iau razna. Dac atomii aveau un comportament clar, calculabil, demonstrabil, particulele subatomice se comport diferit, aparent aleatoriu, comportamentul lor schimbndu-se n funcție de percepția observatorului.

Acest element este fundamental nțelegerea legturii dintre fizica cuantic, CERN și efectul Mandela: observatorii unui fenomen la nivelul sub-particulelor modific comportamentul acestora. n plus, masa și viteza acestor particule este att de mare nct par s transceand spațiul și timpul convențional.

Dac aceste elemente transpar din cercetrile științifice publicate, restul sunt doar presupuneri. Sunt voci care acuz c de fapt acceleratorul de particule de la CERN nu are alt rol dect acela de a manevra cantitți imense de sub-particule atomice, sub-particule care – influențate fiind de cercettorii implicați, determin schimbri ale realitții fizice pe toat axa temporal trecut-prezent-viitor.

Cu alte cuvinte, se pare c cei de la CERN au gsit o cale de a schimba realitatea, prin manipularea particulelor sub-atomice, și chiar o fac. Aceste schimbri s-ar produce prin juxtapuneri și nlocuiri ale realitților din universul nostru, cu unul similar, apropiat, dar totuși diferit de al nostru. Teoria multiversului spune c universul nu se dezvolt doar linear, n axele spațiu-timp, ci și fractalic, n axa probabilitților. Adic la fiecare alternativ a unui eveniment, apare o nou versiune a realitții, ce evolueaz independent de celelalte din care deriv, la fel cum dintr-o creang a unui arbore rsar alte și alte mici crenguțe, individuale.

Ei bine, prin aceste manipulri de anti-materie, fragmente din realitțile apropiate se nlocuiesc cu cele din realitatea noastr, pentru a menține un echilibru cuantic al Universului.

Teoria aceasta se bazeaz și pe anumite filmri ciudate fcute la CERN. Urmriți clipul urmtor, n special minutul 2.30.

O s observați fizicianul respectiv are la gt dou pancarde una pe care este scris Mandela, iar cealalt Bond#1.De asemenea el și ascunde fața dup o coal de hrtie, precum ntr-un joc de copii, sugernd schimbarea realitții. Pe peretele din stnga lui se afl un poster cu o pies de puzzle.

Apoi la minutul 0.8 și 3.25sunt doi puști care danseaz n fața unei imense tabele de scor. La player 1 apare nr. 4664, iar la player 2 doar 4. ntmpltor, 4664 a fost numrul de ordine al deținutului Nelson Mandela. Unii spun c recent, acesta ar fi fost schimbat n 46664, adic a mai aprut un 6 la mijloc. Dac privim și sigla CERN, ce pare s fie o combinație a 3 cifre de 6, gsim numrul Fiarei din Apocalipsa lui Ioan: 666.

De asemenea, unii spun c simbolul www inventat la CERN este n ebraic tot 666. Satanism ? Tind s dau crezare adepților acestor teorii, dup ce am vizionat urmtorul clip:

Filmarea s-a fcut exact din locul de unde se vede sigla:

Care ar fi scopul manipulrii realitții, totuși ? Unii spun c ar fi cltoria n timp. Eu am o teorie mai ndrzneaț. V sugerez s viionați cu mare atenție serialul The man from the high castle, fcut dup romanul lui Philip K. Dick cu același nume.

CategoryUncategorized
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer