Un banc, un zmbet, o vorb bun care s ți descrețeasc fruntea, sunt raze de soare, frumuseți, culori binevenite n aceast vale a plngerii tern și ntunecat – care pare s fie lumea pentru omul obișnuit.

Cci nendoielnic, lumea nu poate fi altfel dect este, orict ne-am strdui cu slabele noastre puteri: un etern cmp de btlie ntre forțe ce vor s se domine reciproc. O lupt pe care toat lumea o d, n felul su: unii pentru supremație, alții pentru supraviețuire.

n toat aceast vnzoleal general, puțini sunt cei care și gsesc liniștea și echilibrul n vre-o niș de moment creat de karma lor cea bun – pentru moment.

Iar lupta duce la ncordare, la contracție, la comportamente de genul fugi sau lupt; ur sau fric. Sau ambele n același timp.

Unii spun c remediul este iubirea, altruismul, druirea, spiritualitatea. ns omul aflat n criz existențial, n lipsurile vieții de zi cu zi, n suferinț intens, nu se poate detașa de condiția lui actual. Cci spiritualitate pe burta goal foarte rar ai s vezi.

ns și omul aflat n suferinț poate s rd. Rsul, umorul, apare spontan, se desctușeaz n hohote eliberatoare din adncul ființei noastre profunde, pulverizeaz ntr—o fracțiune de secund toate fricile și angoasele momentului, schimb instantaneu starea de spirit ntr-un mod sincer și natural, imposibil de falsificat.

Acesta este motivul pentru care n loc s scriu pe blog, prefer s ajung la inimile celor din jur cu un banc, o glum, o povestioar hazlie. De aceea sunt n permanenț “narmat” cu o redutabil colecție de poante ce mi roiesc permanent n memorie și prefer s presar printre lucrurile serioase pe care le postez pe pagina mea de facebook, tone de glume.

Și totul porneșe de la dorința fundamental de a-i vedea și pe ceilalți cel puțin la fel de fericiți cum sunt eu uneori. De aceea, v ndemn dragii mei, nu ezitați s rdeți și mai ales, s cutați umorul, veselia și buna dispoziție. Cci proștii, ncuiații, ndoctrinații și habotnicii nu știu s rd. Ei sunt centrați n jurul propriilor obsesii pe care le apr cu nverșunare, uitnd c viața trece la fel de repede pentru toat lumea iar timpul nu așteapt pe nimeni, ci nruie totul, n afar de Adevr.

Rsul mai are o funcție esențial: elibereaz de fric și ur. |Frica și ura sunt instrumentele indispensabile necesare elitelor planetei pentru manipularea oamenilor. Frica și ura ne fac s fim divizați și ușor de controlat. Rsul este cel mai mare dușman al Noii Ordini Mondiale (dup Dumnezeu, desigur !) cci el anuleaz spontan barierele dintre cei ce mprtșesc o doz sntoas de umor. Oameni capabili s se omoare ntre ei, se pot mbrțișa fericiți, frțește, mprtșind o glum.

La un banc bun, rde și ungurul, și romnul. Și homosexualul, și brbatul cu orientri normale. Și țiganul și europeanul. Rsul este un izvor de normalizare a relațiilor interpersonale capabil s dizolve orice barier creeat de mediul cultural sau social n care trim. Ne amintește tuturor c n final, toți suntem oameni.

Iar el, umorul, este opusul egalitarismului silnic, impus cu forța sub pretextul “valorilor umaniste, democratice, europene”. Cci corectitudinea politic impus de actualul current așa-zis democratic ne-a transformat pe toți n japonezi medievali, n cetțeni ai sovietelor, care afișeaz zmbete ipocrite, ascunzndu-și adnc gndurile adevrate despre probelemele care conteaz, de teama de nu a fi stigmatizați, persecutați.

n opinia mea, un bun barometru al gradului real de libertate n cadrul unui regim așa-zis democratic l constituie capacitatea indivizilor din acea societate de a se exprima deschis și liber, de a spune cu voce tare ce gndesc pe diferite teme de interes general.

A-ți fi team s spui ce gndești, s pui n discuție, deschis, cu argumente, o tem sau un subiect gen holocaustul evreilor din al doilea rzboi mondial ți poate atrage instantaneu eticheta de antisemit. Dac spui un banc cu țigani sau ți manifești dezacordul faț de primirea refugiaților sirieni, riști s fii redus la nominații gen rasist, xenofob sau promotor al urii. Mai nou, este o rușine și s te artți prea patriot, cci atunci devi automat naționalist, adic tot un soi de extremist n ochii celorlalți.

Toate aceste casificri și etichetri se bazeaz pe un soi de constrngeri impuse prin intermediul mass-mediei, care ar trebui s genereze anumite nfrnri n masele de oameni, s-i determine s adopte o anumit conduit, de teama de a nu se simți respinși prin excluziunea social la care sunt supuși cei crora li se lipsesc etichetele negative.

Nu se mai merge pe educație și bun simț, ci pe constrngere cu ajutorul colectivitții. Datorit educației primite, nu voi jigni sau agresa niciodat (sau hai, aproape niciodat) un țigan, un ungur, un evreu sau homosexual – c tot am dat aceste exemple. Pentru c mi repugn s provoc altora suferinț și am capacitatea de a vedea omul, nu eticheta dat de nația, etnia sau orientarea sa sexual. Și chiar dac nu sunt de acord cu el, sau cu mediul sau preferințele lui, pot depși aceste bariere, cci am acces la un adevr absolut, dincolo de adevrul relativ al acestei lumi: cu toții suntem din aceeași conștiinț unic plmdiți.

ns acest lucru nu m va mpiedica s mi pstrez viziunea proprie asupra lumii n care trim, s susțin valorile n care cred. Eu i spun acestei atitudini, bun simț.

Ca n gluma cu jidanul. Ce este un jidan ? Un evreu care tocmai a ieșit pe uș. Bunul simț m mpiedic s l jignesc dac știu c respectivul nu are capacitatea de a-și depși condiția etnic, de a fi mai mult dect un evreu și de a putea rde despre asta, dar n lipsa lui, fr referire la o persoan anume, pot glumi pe seama etniei sau nației respective.

De aceea, v rog s rdeți. Un imens hotot de rs, din strfundurile și rrunchii a 7 miliarde de oameni, va da n final cu curu de pmnt fanfaronada Noii Ordini Mondiale. Desigur, sta nu va fi sfrșitul luptei, dar mcar ne va asigura n continuare libertatea relativ de a ne duce mai departe viețile, fiecare pe crarea karmei sale, cu bune și cu rele, ctre ceea ce credem c ne face fericiți.

, , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *