Articolul 431 din Codul Penal revizuit n 1936 incrimina “actele de inversiune sexuala savrșite ntre brbați sau ntre femei, dac provoac scandal public cu nchisoarea de la șase luni la doi ani”.

Codul Penal din 1936 a fost revizuit n 1968 cu urmtoarele modificri și completri: articolul 202 referitor la corupția sexual a minorilor, articolul 201, relua prevederile fostului articol 431 din codul anterior, care pedepsea “svrșirea actelor de perversiune sexual care au produs scandal public” cu nchisoarea de la unu la cinci ani, cu mențiunea expres c “Constituie acte de perversiune sexual orice acte nefireti n legtur cu viaa sexual, altele dect cele prevzute n art. 200”.

Articolul 200 dispunea astfel:

Relaiile sexuale ntre persoane de acelai sex

Relaiile sexuale ntre persoane de acelai sex se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 5 ani.

Fapta prevzut n alin. 1, svrit asupra unui minor, asupra unei persoane n imposibilitate de a se apra, ori de a-i exprima voina, sau prin constrngere, se pedepsete cu nchisoare de 2 la 7 ani.

Dac fapta prevzut n alin. 2 are ca urmare vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani, iar dac are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15 ani.

ndemnarea sau ademenirea unei persoane n vederea practicrii faptei prevzute n alin. 1 se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani.

n 1996, ca urmare a presiunilor internaționale și a unor dezbateri intense,alineatul (1) al articolului 200 a fost amendat astfel nct s incrimineze actele homosexuale “svrșite n public sau dac au produs scandal public” cu nchisoare de la unu la cinci ani. n același timp, la ultimul alineat au fost adugate prevederi care pedepsesc nu numai “ndemnarea sau ademenirea unei persoane“, ci și “propaganda ori asocierea sau orice alte acte de prozelitism svrșite n același scop” cu nchisoare pe același termen.

Rezoluția 1123/1997 a Consiliului Europei, impunea Romniei prin articolul 14 “s modifice acele dispoziții aleCodului penalcare sunt contrare libertților fundamentale” cu direct referire la dezincriminarea homosexualitții, astfel c articolul 200 a fost ntr-un final abrogat n timpul guvernuluiPSDcondus deAdrian Nstase prin OUG nr. 89/22 iunie2001.Ordonanța a fost trimis ambelor camere aleparlamentuluispre aprobare.

Toate cultele religioase recunoscute n Romnia la acea vreme,inclusivBiserica Ortodox RomnșiBiserica Romano-Catolic din Romnia, erau mpotriva abrogrii. nainte de votul final, deputaților le-a parvenit o scrisoare din parteaPF Teoctist, n care acesta exprima “mhnirea și ngrijorarea” pe care o produce Bisericii Ortodoxe Romne intenția de abrogare a articolului 200 privitor la “practicile contra firii”. “Biserica respinge iubirea necurat, tirania patimilor egoiste și fr rod de viaț”, se spune n scrisoareea n care Patriarhul Teoctist i roag pe deputați s “reflecteze” asupra deciziei de abrogare a articolului 200.

Camera Deputațilora aprobat ordonanța cu 122 de voturi “pentru”, 63 “mpotriv” și 17 abțineri. Abrogarea articolului 200 a fost apoi aprobat de comisia juridic dinSenatulpe29 august, urmnd ca pe6 septembries fie aprobat de Senat versiunea modificat a Codului Penal cu 83 de voturi “pentru”, 32 “mpotriv” și 6 abțineri.

Dup ce au eliminat relațiile homosexuale din sfera penal, s-a trecut la ofensiva mpotriva instituției tradiționale a cstoriei, prin intermediul cozilor de topor și a alogenilor care doresc distrugerea poporului romn prin distrugerea moravurilor acestuia.

Pe23 februarie2008, senatorulUDMRPter Eckstein-Kovcsa propus legalizarea parteneriatelor civile care acordau cuplurilor necstorite de același sex și de sex opus un numr de drepturi. Conform declarației lui Kovcs, “Codul familieia fost adoptat cu mai mult de 50 de ani n urm și nu mai reflect realitțile sociale, att n cazul homosexualilor ct și al heterosexualililor”.Aceasta a fost prima dat cnd un politician romn a susținut explicit parteneriatul civil pentru cuplurile de același sex. Pe 23 iulie 2008, Pter Eckstein-Kovcs a depusproiectul de legelaSenat, ns proiectula fost respins cu o larg majoritate, semn c limita fusese depșit.

Alt proiect de lege a fost introdus deViorel Arion, deputatPDL, n februarie 2011. Acesta propunea acordarea unor drepturi maritale att cuplurilor de același sex, ct și celor de sex opus. Proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia Legislativ aCamerei Deputaților dar a fost respins deGuvernul Boc, ntruct Codul Civil și ulterior Codul Familiei nu recunoaște dect cstoria ntre un brbat și o femeie. Astfel, n art. 1 din Codul Familiei se prevedea c “Familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti.In relatiile dintre soti, precum si in exercitarea drepturilor fata de copii, barbatul si femeia au drepturi egale.Drepturile parintesti se exercita numai in interesul copiilor.” ar potrivit art. 25, “Barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale in casatorie.”

ntruct nu se specifica n mod clar n Codul Familiei c o cstorie se poate ncheia doar ntre un brbat și o femeie cci legea folosea expresia “ntre soți”, la13 februarie2008, nSenatul Romnieia fost votat un amendament la Codul Familiei, propus deSenatorul Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului Romnia Mare, pentru a defini explicit cstoria ca fiind doar ntre un brbat și o femeie.

Amendamentul a fost adoptat cu 38 de voturi pentru, 10 voturi mpotriv și 19 abțineri. ntruct Camera Deputaților nu a votat amendamentul, proiectul a fost respins.

Dup abrogarea Codului Familiei, au intrat n vigoare cu mult greutate prevederile noului Cod Civil cu privire la familie, membrii comisiei pentru redactarea proiectului noului Cod Civil fiind asaltați n permanenț cu tot felul de cereri și supuși la presiuni de tot felul pentru a permite strecurarea cstoriilor și parteneriatelor homosexuale n noul Cod Civil. ns au rezistat, iar rezultatul a fost o nfrngere total pentru promotorii homosexualitții.

Astfel, potrivit art. 277 din noul Cod Civil intitulat Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieuire cu cstoria se prevede n md clar:

“(1) Este interzis cstoria dintre persoane de acelai sex.

(2) Cstoriile dintre persoane de acelai sex ncheiate sau contractate n strintate fie de ceteni romni, fie de ceteni strini nu sunt recunoscute n Romnia.

(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelai sex ncheiate sau contractate n strintate fie de ceteni romni, fie de ceteni strini nu sunt recunoscute n Romnia.

(4) Dispoziiile legale privind libera circulaie pe teritoriul Romniei a cetenilor statelor membre ale Uniunii Europene i Spaiului Economic European rmn aplicabile.”

n aprilie 2013, deputatulPartidului Verde,Remus Cerneaa nregistrat o nou propunere legislativ prin care cerea modificarea prevederilor Codului Civil pentru a se permite cstoriile și parteneriatele civile ntre persoane de același sex. Propunerea legislativ a fost respins n unanimitate de Comisia Juridic n martie 2014.

Rzboiul homosexualilor mpotriva Constituției Romniei

La5 iunie2013, Comisia parlamentar pentru revizuirea Constituției a votat s includ și orientarea sexual ca aspect protejat mpotriva discriminrii n noua Constituție. Aceeași comisie a votat n urmtoarea zi s schimbe definiția cstoriei, ce exista n formularea anterioar ca “o uniune consensualntre soți” la o form mai explicit, definind cstoria drept uniunea legal consimțit “ntre un barbat și o femeie”. n urma presiunilor internaționale, comisia a renunțat la introducerea n Constituție a celor dou amendamente, ceea ce a dat curaj promotorilor relațiilor homosexuale s continue pentru a obține legiferarea cstoriilor ntre persoane de același sex, actuala definiție a cstoriei din Constituția Romniei prevznd la articolul 48, alineatul (1) c “familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimțit ntre soți”.

n aceste condiții, societatea civil romneasc s-a mobilizat exemplar sub titulatura de Coaliția pentru Familie, fiind demarat o campanie care a dus la strngerea a peste 3 milioane de semnturi pentru modificarea articolului 48, alineatul (1) dinConstituția Romniei, pentru ca acesta s prevad n mod expres și fr echivoc c “Familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimțit ntre un brbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și ndatorirea prinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

Semnturile au fost strnse cu ajutorul a peste 80.000 de voluntari din toate confesiunile creștine, din mediul urban și rural, de diverse profesii și situații sociale. Reprezentanții Coaliției pentru familie au subliniat c aceast campanie nu este mpotriva homosexualilor, ci pentru aprarea familiei tradiționale romnești.

Revizuirea Constituției Romniei se poate face dac este susținut de minim 500.000 de cetțeni cu drept de vot, n condițiile n care cetțenii care inițiaz respectiva revizuire provin din cel puțin jumtate din județele Romniei și, n fiecare dintre aceste județe sau n municipiul București sunt nregistrate cel puțin 20.000 de semnturi n sprijinul respectivei inițiative, adunate n decurs de 6 luni. Apoi trebuie verificat de Curtea Constituțional, care are obligația ca n termen de 60 de zile s avizeze favorabil inițiativa, apoi Parlamentul s dezbat n ambele camere proiectul de lege, pentru a crui adoptare este necesar o majoritate calificat (2/3 din numrul de parlamentari), iar apoi guvernul organizeaz un referendum prin care populația cu drept de vot decide dac este de acord sau nu.

n paralel cu dosarul pentru avizarea referendumului privind instituția familiei, Curtea Constituțional mai are nregistrat pe rol excepția de neconstituționalitate invocat de romnul Adrian Coman, casatorit la Bruxelles, in 2010, cu partenerul sau, Robert Clabourn Hamilton, care a cerut la recunoasterea casatoriei sale și n Romnia. Autorii excepiei de neconstituionalitate au contestat articolul 277, alin. (2) i alin. (4) din Codul Civil, care se refer la interzicerea recunoaterii pe teritoriul Romniei a cstoriilor ntre persoane de acelai sex ncheiate n afara granielor, respectiv la libera circulaie n cadrul Uniunii Europene. Dosarul a avut primul termen de judecat pe data de 20 iulie 2016. A urmat apoi audierea celor doi petenți, pe 20 septembrie și apoi pe 27 octombrie 2016, fapt neobișnuit avndu-se n vedere procedura dezbaterilor n fața Curții Constituționale.

La termenul de astzi 29 noiembrie 2016, judectorii Curții Constituționale au decis s se consulte cu Curtea Europeana de Justitie, o decizie urmand sa fie anuntata abia la sfarsitul lunii martie, anul viitor.

La Curtea Europeana de Justitie urmeaza sa fie trimise mai multe intrebari, pana cel tarziu 15 decembrie, iar raspunsurile sunt asteptate, in cel mai bun caz, in curs de o luna-doua. ntrebarile vor fi postate si pe site-ul CCR saptamana viitoare, ele fiind propuse de Iustina Ionescu, avocatul cuplului petent, și vizeaz… surpriz, EXACT clarificarea termenului de “soti”, fapt ce dovedește c scopul real al invocrii acestei excepții a fost obținerea unei decizii a Curții care s blocheze referendumul Coaliției pentru Familie.

Prima ntrebare adresat Curții Europene de Justiție se refer la felul in care este interpretat termenul “soti” in Directiva 38/2004, respectiv dac directiva europeana face referire la conceptul de “soti” indiferent de orientarea sexuala a acestora.
Cea de-a doua intrebare adresat Curții Europene de Justiție se refer tratamentul nediscriminatoriu al legislației europene faț de cetțenii europeni din diferite țri și aplicarea cu prioritate a acestor prevederi europene, n defavoarea prevederilor din țrile membre ale Uniunii Europene, cum este și cazul dispozițiilor din Codul Civil referitoare la definiția familiei.

De remarcat faptul c pn n prezent Curtea Constituțional nu a cerut n nici o alt cauz lmuriri din partea Curții Europene de Justiție, situația de astzi constituind o premier absolut, cu att mai mult cu ct n interpretarea prevederilor Constituționale, Curtea Constituțional nu este obligat de lege s țin seama de opinia judectorilor unei alte Curți, fie ea și Europene. Potrivit Statutului magistraților, judectorii sunt independenți, n sensul c aceștia au capacitatea și chiar datoria de a interpreta SINGURI dispozițiile legale, fr amestecul altor persoane, aspect consfințit n mod expres chiar n Constituția Romniei, la art. 124 alin. 3.

Stau și m ntreb care este motivul pentru care Curtea Constituțional le caut atta n coarne celor doi homosexuali, de 5 luni de zile, cu o asemenea delicatețe și atenție – demn de cauze mai bune. Cum ar fi cauza susținut de jurnalistul Liviu Avram n fața Curții (dar și de subsemnatul), pentru modificarea legii electorale cu privire la reprezentativitatea demersului strngerii de semnturi pentru nscrierea candidaților independenți n cursa pentru alegerile locale și parlamentare. Acolo nu era discriminare ? Acolo de ce nu a fost consultat Comisia European și Curtea European de Justiție ?

Concluzionnd, consider c noi, cei care vrem s ne aprm tradițiile și conceptul clasic de cstorie, trebuie s reacționm. S trimitem și noi scrisori, petiții, amicus curiae Ctre Curtea Constituțional, n care s ne exprimm susținerea n vederea interpretrii termenului de soți n sensul recent consacrat deja n Codul Civil, anume acela de uniune dintre un brbat și o femeie.

Ia s vedem cum va reacționa onorata Curte cnd se va trezi cu cteva sute de mii sau chiar milioane de petiții la dosar. Va ndrzni s nfrunte opinia majoritții ? Pe cine reprezint Constituția Romniei dac nu pe majoritatea cetțenilor romni și opinia acestora despre lege și drepturile fundamentale ?

Cert este c trebuie s acționm, pn cnd nu este prea trziu.

, , , , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *