Hoinărind prin București, mână în mână

Cred că creierul meu îmbătrânește. Citisem odată un studiu care spunea că bătrânii sunt capabili să își amintească cu o uimitoare claritate și acuratețe evenimentele, trăirile, emoțiile, sentimentele din cursul vieții, coborând până la primele amintiri ale copilăriei.

Momentan nu-mi amintesc detalii despre autorii studiului, semn că n-am îmbătrânit totuși atât de tare.

Însă azi, azi a fost o zi deosebită. A început urât, cu un cer acoperit, încărcat de nori sumbri. Mi-am luat până și geaca de ploaie în mașină. Apoi însă, pe neașteptate, soarele a ieșit ca un cadou nesperat.

Așa că am terminat rapid treaba la birou și am ieșit să hoinărim, mână în mână, zâmbind la cerul albastru. În timp ce ne îndreptam către Cișmigiu, m-a lovit drept în piept atmosfera Bucureștiului, romantică, încărcată de frumusețea arhitecturală a clădirilor, reminescențele unei lumi demult apuse.

Am început să fredonez, apoi am căutat pe telefon o melodie a celor de la Bee Gees pe youtube și am ascultat-o împreună la căștile mele, fredonând împreună și apoi izbucnind în râs.

Și atunci, ca prin farmec, de pe umerii mei s-au ridicat ca un abur toate grijile și necazurile, temerile, stresurile și responsabilitățile de om adult. Am redevenit pentru o clipă studentul care hoinărea pe străzi fără griji, mână în mână, ochi în ochi, sărutându-ne la orice colț de stradă sau trecere de pietoni.

Când am privit-o în ochi, am simțit că i s-a transmis și ei magia acelei emoții. Mi-am apropiat fața de ceafa ei, cuprins de dorința irezistibilă de a o mușca voluptuos, exact de zona de sub părul ei, prins în coadă, dar intenția mi s-a topit într-o inspirație prin nările-mi fremătătoare, a parfumului ei, combinat cu aroma pielii de creolă de o glorioasă frumusețe.

S-a înfiorat toată la gestul meu, intuindu-mi pasiunea, simțindu-mi prezența de mascul dornic, aplecat asupra ei, și răspunzându-mi printr-o strângere febrilă de mână.

Am pornit mai departe, fericiți, plutind, exact ca în vremurile studenției. Mână în mână, cu fața la cer, cum ar spune Rilke.

Fericire spontană, curată, fără obiect. Ține-te departe de măruntele morți.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *