Este ISLAMUL O RELIGIE FALSĆ, INVENTATĆ CU AJUTORUL EVREILOR ?!

Atacurile teroriste islamiste au devenit un ritual periodic, permanent si imuabil. Anul acesta s-au petrecut mai des decit odata pe luna. Ultimul, cel din Manchester saptamina trecuta, a lasat 22 de tineri morti. Tot un ritual e si reactia europenilor si a institutiilor europene la adresa atacurilor teroriste. Regulile acestui ritual sunt bine cunoscute si de o parte si de alta. Tot la citeva saptamini islamistii ucid europeni, se aratć īntr-o analizć a Alianței familiilor din Romānia, preluat de Romanian Global News.

Unul dintre ei moare si zeci de europeni inocenti mor si ei impreuna cu el. Islamistii stiu ca nu vor fi pedepsiti si ca Merkel va continua sa-i primeasca in Europa cu bratele deschise. Ba si cred ca fac un lucru bun si ca vor ajunge instantaneu in rai. Nimic nu e nou in ritualul terorismului si a reactiilor europenilor. Dansul e acelasi. Devieri de la regulile lui stricte nu se produc. Fiecare segment al societatii civile si politice isi joaca partea lui, bine cunoscuta si coregrafiata cu prilejul fiecarui act terorist. Politicienii reactioneaza in felul lor: condamna in termeni fermi atacurile teroriste, vorbesc de solidaritate, si cer populatiei sa ramina calma si toleranta fata de cei care ii ucid. Dupa fiecare act terorist, citiva musulmani sunt arestati, iar apoi eliberati din lipsa de probe. Mass media isi are si ea ritualul ei. Toate canalele de televiziune dau aceleasi stiri. Nimic nou: numele teroristului, numarul de obicei in crestere al victimelor, trecutul teroristului, reactia publicului, sirenele ambulantelor si a masinilor de politie.

Ritualuri

Comentatorii si jurnalistii isi au si ei ritualul lor. Se plagiaza unii pe altii. Dezaproba ce se intimpla dar ne dau lectii noua mai mult ca teroristilor si ne atentioneaza sa nu cadem in pacatul islamofobiei, si ne cer sa raminem calmi si toleranti. Din cind in cind ei mai critica politicul, dar cam atit. Pina la urmatorul act terorist, cind aceste clisee se repeta. Fara devieri. Iar noi, publicul, avem si noi ritualul nostru. Ne exprimam dezamagirea, punem flori in locul unde victimele au fost ucise, iar dupa citeva zile ne intoarcem la ale noastre. Ne obisnuim cu teroarea musulmana. In urma acestor ritualuri nimic concret nu se intimpla. Terorismul jihadist merge inainte, asa cum a facut-o de mai bine de 20 de ani. Fiecare nou act terorist intra in catalogul atacurilor teroriste, paginile catalogului inmultindu-se de la zi la zi. Si, in toate aceste reactii, comentarii si dezbateri nimeni nu intreaba, ori are curajul sa intrebe, daca nu cumva islamul e o religie falsa.

Dan Gibson

Nu suntem experti in acest domeniu, dar ocazional dam peste materiale si autori care indraznesc sa spuna ca islamul e o religie falsa si incearca sa o dovedeasca. Unul dintre ei e Dan Gibson, iar titlul cartii lui e Quranic Geography (“Geografia Coranica”). Cartea a fost publicata in 2011 de o casa de editura mai putin cunoscuta din Canada. La urma urmelor care casa de editura “reputaliba” ar fi acceptat sa tipareasca o carte cu un subiect atit de “controversat”? La cele 279 de pagini de text, Gibson adauga inca aproape 70 de pagini de tabele si anexe cronologice desemnate sa-i sprijine argumentele principale. Gibson, insa, nu afirma in mod direct ca islamul e o religie falsa, dar argumentele lui inevitabil duc la concluzia, usor citita printre rinduri, ca e.

Cine e Dan Gibson? Un autor britanic cu vaste cunostinte in domeniu. Bunicul sau a fost un cercetator avid al istoriei si geografiei biblice, arabe si musulmane. Incepind din anii 1920, el a adunat o multime de date si materiale comparative, dar nu a publica nici scris nimic asupra subiectului. Materialele acumulate de el au trecut in posesia fiului lui, adica tatal lui Dan Gibson. Tatal a continuat munca bunicului adunind si el o cantitate vasta de materiale. Dar nici el nu a publicat nimic. A pus toate materialele si munca lui de cercetare in cutii, iar cutiile in pod. Dupa moartea lui, sotia lui, adica mama lui Gibson, a decis sa vanda casa si sa se mute intr-o casa mai mica. Asa ea si fiul ei au descoperit cantitatea vasta de materiale adunate de bunicul si tatal lui Gibson. Autorul a inceput sa studieze cu deamanuntul materialele mostenite si a devenit interesat in explorarea unui subiect pina atunci parca in intregime ignorat de carturari – e islamul o religie falsa? Si daca da, poate islamul fi dovedit ca fiind o religie falsa din perspectiva geografiei coranice?

Tatal lui Gibson a fost specialist in istoria Edomului si a Hixosilor, Edomul fiind intilnit si bine cunoscut dintr-un numar mare de pasaje din Biblie. Gibson a mostenit pasiunea tatalui sau si, in 1979, la 23 de ani, s-a mutat in Levant unde a studiat, vreme de 20 de ani, geografia coranica. In 1990 s-a mutat, impreuna cu familia, in desertul din sudul Iordaniei unde si-a continuat studiile de cercetare traind intre beduini. In acei ani i s-au infiripat in minte indoieli privind acuratea geografiei coranice si, prin extensie, posibilitatea ca islamul ar putea fi o religie falsa. A studiat istoria si geografia vremurilor vechi si de dinaintea aparatiei islamului ajungind la concluzia ca exista discrepante de fond si adinci intre istoria cunoscuta noua astazi privind islamul si originea lui si datele georgafice privind islamul timpuriu. Zice el, “I became convinced that there were inconsistencies in the historical records, especially when it came to geography”. (“Am devenit convins de existenta unor inconsistente in documentele istorice, si in mod special cind e vorba de geografie”) (Pagina 2) De fapt, Gibson chiar a fost tentat, in 2004, sa formuleze o teorie a conspiratiei (“a conspiracy theory”) privind originea islamului. S-a consultat cu alti cercetatori care studiau si ei originile islamului si le-a impartasit indoielile proprii. Spre surprinderea lui, multi dintre cercetatori i-au impartasit si ei suspiciunile si indoielile lor privind acuratetea Coranului, viata lui Mohamed si religia pe care el a fondat-o.

90 de ani de munca

Cartea lui Gibson, deci, e rezultalul muncii de cercetare si studii amanuntite a trei generatii (bunic, tata si fiu) pe o perioada de aproape 90 de ani. Care e argumentul principal a lui Gibson ca islamul ar putea fi o religie falsa? Teza lui e simpla – exista o incongruanta majora intre geografie si islam. Geografia nu sprijina datele geografice si evenimentele descrise in Coran. Coranul nu e ancorat intr-o arie geografica specifica care ar putea fi identificata, fie la nivel de documente antice, arheologie ori intuitie. Pentru ca cititorul sa-i poata intelege argumentul, Gibson deseori face paralele intre geografia coranica si geografia biblica. Biblia, zice Gibson, e puternic ancorata in geografie si istorie, dar acelasi lucru nu poate fi spus despre Coran. Luati oricare carte din Biblie, ne provoaca Gibson, si veti vedea ca fiecare carte e ancorata intr-un spatiu geografic concret, bine definit, intr-o perioada istorica concreta si bine definita, si contine a multime de date geografice si nume de persoane. In plus, arheologia a scos la iveala cu acuratete locul majoritatii tinuturilor amintite in bliblie, multe dintre ele fiind mentionate in scierile antice paralele Bibliei, iar multe din evenimentele istorice mentionate in Biblie fiind si ele mentionate in izvoarele istorice scrise ale antichitatii. Acelasi lucru, insa, nu poate fi spus despre Coran. Gibson isi continua argumentul, demonstrind ca cu cit o carte veche e mai bine plasata in geografie, cartografia veche, texte paralele, arheologie si istorie, cu atit ea e mai credibila. Daca din acest punct de vedere Biblia e o carte credibila, Coranul, zice el, nu e.

Profetia lui Ieremia e un exemplu potrivit pentru a intelege argumentul lui Gibson. Cartea lui Ieremia continue un numar vast de nume de persoane, localitati geografice, o naratiune legata de un timp si spatiu specific, si o cronologie de evenimente diverse, din care unele, cum ar fi asedierea Ierusalimului de catre Nebucadnezar si distrugerea Templului iudaic, sunt mentionate in Cronica Babiloniana. Iar alte evenimente sunt mentionate in scrierile egiptene ori au fost validate de arheologie.

In schimb, Coranul nu contine date istorice ori georgafice care ar putea fi validate de arheologie ori scrieri paralele. Aici, efortul intelectual a lui Gibson nu poate fi subestimat. Argumentele lui sunt atit de detaliate incit e greu sa nu fii de acord cu el. Comparatiile lui sunt simple. In intregul Coran sunt mentionate doar noua (9) localitati ori tinuturi geografice si pina in prezent nici una din ele nu a fost validata de arheologie, scrieri paralele ori prin alte mijloace. Aceste localitati sunt Ad (mentionat de 23 de ori in Coran); Thamud (mentionat de 24 de ori); Midian (mentionat de 7 ori); Medina (mentionat de 2 ori); Valea Meca (mentionata o data); Valea Beca (mentionata o data); Tubba (mentionat de 2 ori); Al-Ras (mentionat de 2 ori); si Hijr (mentionat o singura data). Ati citit corect: in tot Coranul, care contine in jur de 150.000 de cuvinte, in functie de traducere, sunt mentionate doar 9 localitati, tinuturi ori nume geografice. Nici una din ele nu a fost identificata cu certitudine de cercetatori, istorici ori arheologi.

Comparatie cu Evangheliile

Dar Biblia? Gibson face aceasi analiza a datelor geografice din Biblie. De exemplu, in Evanghelia dupa Matei, care continue aproximativ 25.000 de cuvinte, sunt mentionate 31 de localitati ori nume geografice de 108 ori. Adica apare o mentiune geografica tot la 229 de cuvinte. In Evanghelia dupa Marcu, care contine aproape 16.000 de cuvinte, sunt mentionate 26 de localitati de 70 de ori, adica o mentiune geografica tot la 200 de cuvinte. Evanghelia dupa Luca are aproximativ 27.000 de cuvinte si contine 31 de nume geografice care sunt mentionate de 110 ori, adica o mentiune geografica tot la 246 de cuvinte. Iar Evanghelia dupa Ioan, care are aproximativ 20.000 de cuvinte, contine 14 nume geografice, mentionate de 69 de ori, adica o mentiune geografica tot la 289 de cuvinte. Un exemplu specific asupra caruia Gibson insista pentru a-si dovedi argumentul, este Pilda Bunului Samaritean din Luca 10:30 despre “un om care s-a pogorit de la Ierusalim la Ierihon”. Narativul acesta e credibil pentru ca e ancorat in realitatea georgafica de acum 2000 cind a fost scris textul initial, o realitate geografica care a ramas neschimbata de atunci pina azi, si care e usor de inteles. Ierihonul se afla la o altitudine mai joasa ca Ierusalimul cu citeva sute de metri si pe vremea aceea, la fel ca azi, exista un drum care conecta cele doua asezaminte. Privind asezamintele geografie mentionate in Coran, insa, este aproape imposibil sa fie identificate intr-o zona geografica specifica a zilele noastre.

Gibson mai face inca o paralela intre Biblie si Coran desemnata sa deschida ochii cititorilor. Coranul pretinde sa fie cartea unei religii revelate. La fel si Biblia. Coranul pretinde sa fie o religie revelata unui singur om si intr-o perioada de timp relativ scurta. Pe de alta parte, Biblia pretinde si ea sa fie o religie revelata, dar nu printr-o singura persoana si printr-o multime de oameni si pe parcursul unei periode de timp de citiva mii de ani. Fara ca ea sa contina divergente de fond intre revelatia primita de persoane diferite in epoci diferite. In plus, revelatiile Bibliei sunt conectate cu evenimente istorice palpabile care pot fi dovedite, in marea lor majoritate, prin texte istorice paralele ori date arheologice. Sunt conectate deasemenea cu locuri geografice care, la fel, in majoritatea lor, pot fi atestate istoric ori arheologic. Care carte e atunci mai credibila?

Politicos, Gibson nu le spune musulmanilor ca ar putea impartasi o religie falsa. A citit Coranul de mai multe ori si l-a studiat amnuntit. Musulmanii l-au incurajat sa se converteasca la islam. Dar Gibson le raspunde politicos: “I urge Muslims to carefully study their own books and seek to understand their content and message. … In the end, the entire reason for writing this book is simply a search for the truth.” (“Ii incurajez pe musulmani sa-si studieze cu atentie si grija cartile si sa caute sa le inteleaga continutul si mesajul. … In final, motivul pentru care am scris aceasta carte este simplu sa caut adevarul”) (Pagina 14)

Incepind cu Pagina 17, Gibson intra intr-o analiza aprofundata a fiecarui nume geografic mentionat in Coran. Analiza e detaliata, extrem de interesanta, si continue o sumedenie de informatii privind vremurile Biblice si cele mentionate in textele antichitatii. In Capitolul III Gibson incearca sa localizeze in timp si spatiu istoric si geografic tinutul Ad mentionat in Coran. Concluzia lui e ca e imposibil. Gibson studiaza harti vechi, harti antice, harti moderne de tip google, date arheologice, fara insa a da de tinutul Ad ori de urmele locuitorilor lui. Cine au fost ei? Nimeni nu stie. Speculatii se fac din abundenta, dar concret nu se ajunge nicaieri. La fel, Capitolul X al cartii lui Gibson discuta Imparatia oamenilor din Thamud. Si aici datele sunt relativ putine si nu se poate deduce nimic concret din ele.

Ismael si Avraam

Privind Ismael, fiul lui Avraam, a carui descendenti arabii zilelor noastre pretind sa fie, el e o persoana misterioasa pentru arabi. Mai mult se stie despre Ismael din Biblie decit din literatura coranica ori araba. Cu toate ca arabii pretind sa fie decendentii lui Ismael, Gibson intreaba: sunt ei? (Pagina 188) Carturarii msulmani sustin ca descendentii lui Ismael au locuit in Arabia de Nord, dar, conform studiilor lui Gibson, sapaturile arheologice nu au scos la lumina nicio civilizatie veche acolo, cele mai timpurii vase din lut de acolo fiind datate din Veacul VI inainte de Hristos. (“There is no evidence of sedentary life at any oases centers in Arabia … prior to the beginning of the 6th century BC”) “(“Nu exista nicio evidenta a unei civilizatii sedentare in oazele Arabiei Centrale inainte de inceputul Veacului VI inainte de Hristos”) Dar cel mai curios lucru privind Ismael, si foarte putin cunoscut, e ca textele coranice dinainte de codificarea oficiala a Coranului nu erau de acord privind pe care din fii lui a poruncit Dumnezeu lui Avraam sa-l aduca ca jertfa pe Muntele Moria, Ismael ori Isaac? Gibson explica ca jumatate din textele coranice de dinaintea codificarii oficale a Coranului l-au mentionat pe Isaac ca jertfa adusa pe Muntele Moria, nu Ismael. Ramine un mister pentru Gibson si cercetatori cauzele acestei confuzii, o confuzie deosebit de mare privind un punct deosebit de important care diferentiaza cele doua mari religii ale lumii – islamul si iudaismul.

In plus, Coranul scrie ca Avraam a facut calatorii in Arabia, chiar ducind-o acolo pe Hagar. Asa sa fie, intreaba Gibson? Cit de credibila e aceasta afirmatie, intreaba el, avind in vedere ca nu exista nicio aluzie la astfel de posibile calatorii in niciun text scris inaintea Coranului? Evreii erau foarte detaliati in scrierile lor si ar fi putut usor sa aminteasca calatoriile lui Avraam in Arabia. Ce ar fi avut ei de pierdut daca ar fi mentionat lucrul acesta? Afirmatiile coranice privind calatoriile lui Avraam in Arabia, indica Gibson, sunt bizare. (Pagina 235) Pe vremea accea calatoriile din Canaan pina in Arabia ar fi luat multe luni si daca ar fi avut loc, fara indoiala ca autorii Bibliei le-ar fi mentionat. Conform Bibliei, Avraam a dus-o pe Hagar la Beersheba, iar Ka’ba, locul din Arabia unde Coranul zice ca Avraam a dus-o pe Hagar, e la 1.000 de kilometri departare.

Dar Medina? Lucrurile deasemenea stau rau privind Medina pentru ca ea nu a existat niciodata in forma descrisa ori atribuita ei de Coran. In alte cuvinte, exista o discrepanta majora intre descrierea pe care Coranul o face Medinei si realitatile dovedite de arheologie, scrierile antice, si cartografia veche. (Paginile 213-217)

Meca e mentionata doar a singura data in Coran (Sura 48), dar problemele de identificare sunt aceleasi. Descrierea coranica si plasarea geografica a acestui asezamint socotit sfant la musulmani nu corespund datelor arheologice, izvoarelor istorice vechi, si sunt deasemenea incompatibile cu cartografia lumii vechi. Concluzia lui Gibson, dupa multa analiza, e franca, “the descriptions of Mecca in Islamic literature don’t seem to match the present day location of Mecca.” (“Descrierile despre Meca care apar in literatura islamica nu par sa corespunda cu locatia curenta a orasului Meca”) (Pagina 221) De exemplu, Coranul vorbeste despre Valea Meca si despre Meca, pe care o numeste “mama tuturor oraselor”. Cercetatori specializati in istoria islamului sunt deacord ca Meca nici macar nu a existat inainte de anul 900 dupa Hristos. Gibson relateaza ca in 2002 a participat la o conferinta de studii Nabateene din Petra (Iordania), unde colegii de breasla i-au confirmat impresiile: “they admitted that the archaeological record at Mecca was basically non-existent before 900 AD”. (“Mi-au confirmat ca sapaturile arheologice de la Meca au dovedit ca inainte de anul 900 Meca practic nu exista”) Asta contrazice direct si din plin afirmatiile coranice ca, pe vremea lui Mohamed, orasul era imprejmuit cu ziduri, si avea gradini, case, cladiri publice si temple. (Pagina 223) In plus, contrar afirmatiilor coranice, Meca nu a fost un centru comercial asezat la incrucisarea drumurilor comerciale mari de atunci. De fapt, Meca nu e mentionat in nicio sursa literara in afara Coranului pina la anul 740, adica la 122 de ani dupa presupusa evadare a lui Mohamed din Meca, cind e mentionat in Continuatio Bizantia Arabica. (Pagina 224) Nici nu se afla Meca linga o vale, numita in Coran Valea Meca, ori inconjurat de munti inalti cum scrie Coranul. De fapt, nici munti mentionati in Coran ca fiind in vecinatatea orasului Meca nu corespund muntilor de astazi din zona. Aspectul acesta e important pentru ca, conform Coranului, printre acei munti “inalti” au trecut Hagar si Ismael dupa ce au fost izgoniti din casa lui Avraam de catre Sara. Argumente de genul acesta privind Meca sunt foarte numeroase pe paginile cartii lui Gibson: spre deosebire de afirmatiile din Coran, Meca nu are iarba naturala, nici pamint unde se pot cultiva plante, nici copaci, nici struguri, nici armate uriase, nici ploaie ori inundatii. Ne rezuman deci la concluzia finala a lui Gibson: “Today Mecca is located in a large open area, with low rocky mountains rising from the sand. Thus it is my belief that the early descriptions of Mecca and its mountains do not fit the Mecca of today”. (“Azi, Meca e asezata intr-un loc deschis, cu munti scunzi care se ridica din nisip. Deci, concluzia mea e ca descrierile timpurii ale orasului Meca si muntii din prejur nu corespound orasului Meca din zilele noastre”) (Pagina 232)

NOTA: Cartea lui Gibson e extrem de bogata in informatii si argumente, si nu putem face recenzia cartii lui in intregime astazi. Speram sa revenim cu rezumatul restului cartii in viitorul apropiat.

CONGRESUL MONDIAL AL FAMILIILOR

Saptamina trecuta a avul loc Congresul Mondial al Famillilor la Budapesta. Alianta Familiilor din Romania a fost reprezentata la Congres de Parintele Emil Ember (Baia Mare). Relatam impressile lui:

Familia – prioritatea nr. 1 si motivatia exclusiva Motto: O mama spunea: „prin fiecare copil pe care il am, Il preamaresc pe Dumnezeu”.

In intervalul 25-28 mai, pe meleagurile Budapestei, s-au reunit oameni politici din diverse tari, militanti pentru familie, diverse organizatii si miscari pro-familie din Europa si nu numai. Oameni tineri si mai putin tineri au tinut sa isi impartaseasca realizarile, dificultatile si bucuriile pe care le au in promovarea valorilor familiei. In prima zi, prezentarile au fost centrate pe subiectul demografic local si european. Viktor Orban, premierul Ungariei, si-a inceput discursul cu afirmatia: „populatia Europei este in crestere si paradoxal asistam la un dramatic declin demografic”. O alta idee conexa acestei realitati este ca Europa se confrunta cu problema migratiei pe care o gestioneaza din ce in ce mai greu. De aceea, este important sa luptam pentru a promova familia, singura care ne poate scoate din acest impas. Trebuie sa incurajam natalitatea, deoarece„cata vreme avem copii, avem un viitor”. Guvernul maghiar a constientizat pericolul si ramane conectat la realitatea sociala. Ungaria a pierdut 1 milion de oameni in ultimii 15 ani. De aceea, se impun masuri concrete de incurajare a declinului demografic prin politici familiale adecvate. Iar acestea incep sa dea roade, timid, dar sigur. Este trist ca acest demers nu este sustinut la nivel european, ci dimpotriva Ungaria este amenintata si condamnata pentru ca vrea sa apere si sa promoveze familia traditionala.

O alta interventie i-a apartinut lui Jaime Mayor Oreja, Presedintele Federatiei One of Us. Acesta a prezentat situatia din Spania. Promotorii valorilor morale traditionale sunt acuzati de instigare la ura si sunt agresati pentru ca dau marturie despre ADEVAR. Este o certitudine ca criza economica influenteaza negativ demografia. De aceea, noi cei care credem in valorile familiei, stim ca pentru a sustine natalitatea trebuie sa fim de partea ADEVARULUI. Si recunoastem evidenta: criza demografica este o consecinta a crizei morale.

Elzbieta Rafalska, ministru polonez, ne-a impartasit una dintre realizarile pentru a contracara criza familiei si declinul demografic. Solutia poloneza, in prezent, este programul guvernamental ROLZINA 500+ pentru a incuraja natalitatea in urmatorii 10 ani. Tinta acestui program este de a creste numarul de nasteri cu 278.000 in Polonia. Se acorda o atentie deosebita familiei cu copii pana la trei ani. Iar familiile numeroase beneficiaza de „large family card”. Katalin K. Gyurko, presedinteleAsociatiei Familiilor Numeroase din Ungaria, a marturisit ca pentru a incuraja natalitatea, trebuie exemplul personal! Ludovine de la Rochere, presedinta miscarii Le Manif pour tous, a prezentat profunzimea situatiei critice din Franta. Patrick Fagan, profesor la o universitate catolica americana, a mentionat, printre altele, ca relatia dintre mama si tata protejeaza cu adevarat copilul. Acesta nu poate deveni ceea ce trebuie sa fie decat prin iubirea conjugala a parintilor.

Insa un suflu nou a fost propus de LevanVasadze, WCF X – Georgia: „Trebuie sa privim la aspectele pozitive, la ceea ce se face pentru familie in diferite domenii; sa incurajam aceste demersuri si sa le sustinem”. In al doilea rand, perspectiva constitutionala orientata spre individ trebuie schimbata!!! Avem datoria de a proteja obligatiile individului fata de familie”. Brian Brown sustine ca samanta paciiin lume este familia. Maria Hildingsson, secretara Federatiei Asociatiilor Familiilor Catolice din Europa, a concluzionat, cu cuvintele ce erau pe buzele tuturor participantilor: „Ungaria este exemplul ca putem face din familie prioritatea nr. 1 in politica”.

Pentru ca nu este vorba doar de cuvinte frumoase, pentru ca nu vorbim despre o lupta ideologica, iata si cateva initiative concrete prezentate la una dintre sesiunile paralele: www.worldfamilydeclaration.org; www.familycapitalproject.org. Chiar daca ONU nu pare sa fie prea prietenos valorilor familiei traditional. Fara a neglija toate asociatiile pro-vita si pro-familie prezente!

PREZENTAREA LUI BOGDAN STANCIU

Domnul Bogdan Stanciu, Presedintele Pro-Vita Bucuresti, a tinut una din prelegerile oficiale ale conferintei. Textul prezentarii lui, in engleza, e aici: http://www.provitabucuresti.ro/activitati/relatii-internationale/603-romania-crossroads-battle-marriage

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *