Senatul României a adoptat luni 6.11.2017 cu o largă majoritate de voturi (80 pentru şi 7 împotrivă) proiectul de lege iniţiat de PNL, privind combaterea exploatării ilicite a locurilor de parcare.

În ciuda opoziţiei Guvernului, care a emis aviz negativ, proiectul de lege a plecat deja spre Camera Deputaţilor care este cameră decizională.

Dacă va fi adoptată, legea va da posibilitatea poliţiştilor să le întocmească dosare penale parcagiilor care se comportă cu locurile de parcare ca nişte veritabili proprietari, percepând taxe substanţiale ca să “aibă grijă de maşină boss”.

După cum ştim cu toţii, Bucureştiul se umpluse de parcagii care blocau trotuarele şi locurile de parcare, şantajând soferii cu taxa de protecţie a maşinii, iar poliţia nu putea decât să le dea amenzi pecare oricum nu le plăteau deoarece nu aveau bunuri în proprietate şi nu puteau fi executate silit de către ANAF.

Iată în premieră cum sună textul proiectului de lege:

 

“Art. 1.-Perceperea unei taxe pentru parcare, în orice mod şi cu orice titlu, de către o persoană care nu are autorizare în acest sens sau care nu are cel puţin un drept de folosinţă asupra spaţiului respectiv, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an.

Art.2.- Dacă taxa se percepe pentru un spaţiu proprietate publică sau privată a statului, a unei unităţi administrativ-teritoriale sau a oricărei persoane juridice care deţine în proprietate, administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, pedeapsa este închisoarea de la 9 luni la 2 ani.

Art.3.-Prin perceperea unei taxe pentru parcare, în sensul prezentei legi se înţelege:

  1. pretinderea ori primirea de bani sau foloase de către o persoană neautorizată, pentru a elibera un spaţiu ocupat, în scopul utilizării acestuia ca loc de parcare, indiferent dacă spaţiul respectiv are sau nu această destinaţie;
  2. pretinderea ori primirea de bani sau foloase pentru a dirija sau ghida un şofer în vederea parcării unui autovehicul;
  3. pretinderea ori primirea de bani sau foloase, de către o persoană neautorizată, pentru a păzi un autovehicul staţionar;
  4. pretinderea ori primirea de bani sau foloase, pentru a înlesni parcarea unui autovehicul, de către o persoană care şi-a însuşit fără drept o calitate în acest scop;
  5. pretinderea ori primirea de bani sau foloase, pentru a înlesni parcarea unui autovehicul, de către o persoană neautorizată.

Art.4.-(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, la prima depistare a făptuitorului, chiar în cazul existenţei unui concurs de infracţiuni, acesta poate opta în tot cursul urmăririi penale, pentru efectuarea a 50 de zile de activităţi neremunerate în folosul comunităţii.

  • In situaţia în care opţiunea a fost manifestată, procurorul va fi obligat să dispună renunţarea la urmărirea penală, măsura aplicată fiind cea a prestării unui număr de 50 de zile de activităţi neremunerate în folosul comunităţii conform prevederilor art.318 alin.(6) lit.c) din Legea nr. 13 5/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. Ordonanţa de renunţare la urmărirea penală se înscrie în cazierul judiciar, iar banii sau bunurile obţinute se confiscă.

a

  • In cuprinsul ordonanţei de renunţare la urmărirea penală se va specifica faptul că prevederile alin.(l) nu sunt aplicabile decât o singură dată şi că i s-a adus la cunoştinţă făptuitorului că, în cazul în care va săvârşi din nou aceeaşi faptă, se va aplica pedeapsa închisorii.
  • Făptuitorul va avea obligaţia de a prezenta parchetului care a dispus măsura dovada îndeplinirii acesteia în termen de 12 luni de la data comunicării ordonanţei de renunţare la urmărirea penală.
  • In situaţia în care persoana săvârşeşte din nou o infracţiune prevăzută în prezenta lege, după prima depistare, instanţa va pronunţa o sentinţă de condamnare, nefiind aplicabile prevederile art.80 din Legea nr.286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, privind renunţarea la aplicarea pedepsei şi, respectiv ale prevederilor din art.83 Legea nr.286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, privind amânarea aplicării pedepsei.

Art.5.-(1) Determinarea sau înlesnirea săvârşirii faptelor incriminate de prezenta lege ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma acestora de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

  • Dacă determinarea a fost realizată prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
  • Dacă faptele sunt săvârşite faţă de un minor sau faţă de o persoană cu dizabilităţi, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art.6.-Cu excepţia situaţiei prevăzute la art.4 alin.(l), atunci când autorul faptei este cunoscut, prevederile art.318 din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile. Soluţia de renunţare la urmărirea penală va putea fi dispusă de procuror doar în condiţiile art.4 alin.(l).

Art.7.- Tentativa la infracţiunea prevăzută la art.5 alin.(2) se pedepseşte.”

 

Evident că dl. Tudose s-a opus proiectului de lege, pentru că el înţelege că toţi parcagii şi băgătorii de seamă care n-au muncit o zi în viaţa lor sunt votanţii tradiţionali ai PSD.

Dacă reuşim să dăm şi o lege care să sancţioneze cu închisoarea ocuparea fără drept a clădirilor aflate în proprietate publică, am putea scăpa Bucureştiul de etnicii oacheşi care triesc în condiţi insalubre în toate clădirile vechi din centrul Capitalei şi care ies ziua în amiaza mare în halate roz în stradă spărgând seminţe la colţul străzii.

Pe acelaşi subiect:

Nu erau suficienti parcagii !!! A mai aparut o meserie in Bucuresti ! Aceea de ”tamponator” profesionist…
Autodenunț
REFUZĂ FRICA !
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *